FMI: Intrările de capital pe pieţele emergente au urcat anul trecut la 110 miliarde USD, cel mai ridicat nivel din 2018

Intrările brute de capital pe pieţele emergente, excluzând China, au urcat anul trecut la 110 miliarde de dolari, sau 0,6% din PIB-ul lor, cel mai ridicat nivel din 2018, se arată într-un raport publicat vineri de Fondul Monetar Internaţional, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

Datele demonstrează rezistenţa pieţelor emergente, în pofida majorării dobânzilor în SUA, care au dus la retragerea fondurilor pentru investiţii în dolari.

În schimb, arată datele FMI, pieţele emergente s-au confruntat cu un declin al intrărilor nete de portofolii, un indicator mai volatil, în timp ce nivelul intrărilor nete de investiţii străine directe (FDI) a fost mai stabil.

“Aceste evoluţii se datorează parţial fundamentelor mai solide. Într-adevăr, multe ţări beneficiază acum de pe urma cadrului fiscal, monetar şi financiar mai robust, precum şi de implementarea mai eficientă a politicilor şi instrumentelor”, se arată în raportul FMI.

Potrivit raportului, în China s-au înregistrat ieşiri nete de capital în perioada 2022-2023, inclusiv un nivel negativ al intrărilor de investiţii străine directe.

Per ansamblu, intrările brute globale de capital au scăzut la 4,4% din PIB-ul global, sau 4.200 miliarde de dolari, în perioada 2022-2023, de la 5,8% din PIB-ul mondial, sau 4.500 miliarde de dolari, în perioada 2017-2019. Aceste evoluţii reflectă parţial o scădere a fluxurilor de capital, străinii cumpărând mai puţine active locale, iar rezidenţii achiziţionând mai puţin active peste hotare, apreciază FMI.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#capital #piete #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centru pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării a publicat Raportul privind acțiunile de manipulare a informației și ingerințele străine (MIIS) care afectează reziliența democratică a Republicii Moldova. Documentul oferă o evaluare detaliată a evoluției recente a mediului informațional, riscurilor și amenințărilor capabile să afecteze proceselor democratice și parcursului european al statului.

Analiza indică că forțele de manipulare rusești recurg la recalibrare și la adaptare constantă a strategiei și a rețelelor de influență. Obiectivul lor strategic rămâne blocarea integrării europene a țării noastre, prin erodarea sprijinului public intern și extern.

„Raportul constată că acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării și despre capacitatea sa de a deveni stat membru al Uniunii Europene. Mesajele manipulative urmăresc descurajarea populației interne, dar și diminuarea încrederii partenerilor externi în angajamentul european al Republicii Moldova. Cazurile documentate și prezentate în Raport evidențiază faptul că aceste acțiuni sunt coordonate, persistente și adaptate la dinamica politică și socială internă.

Documentul reflectă tacticile maligne utilizate, inclusiv dezinformarea, manipularea emoțională, exploatarea temelor sensibile și amplificarea artificială a conținutului online. Sunt prezentate cazuri concrete de manipulare informațională, analizate din perspectiva scopului, publicului țintă și impactului social”, transmit specialiștii Centrului.

În document se menționează că fundalul socio-politic actual este unul fragmentat în raport cu încrederea în instituțiile statului. Asemenea circumstanțe amplifică dependența crescută de platformele sociale ca sursă primară de informare, iar vulnerabilitatea este exploatată constant.

„Raportul califică atacurile de tip MIIS drept un efort pe termen lung, planificat și adaptiv. Scopul acestor atacuri nu este doar influențarea opiniei publice, ci degradarea capacității societății de a distinge adevărul de minciună. Această degradare afectează luarea deciziilor informate și slăbește reziliența democratică a statului.

În același timp, raportul subliniază că răspunsul eficient necesită o abordare proactivă și coerentă. Documentul propune o arhitectură de soluții ancorată într-o abordare la nivelul întregii societăți. Aceasta include înțelegerea tiparelor de manipulare, consolidarea comunicării strategice și cooperarea între instituții, mass-media și societatea civilă. Raportul recomandă acțiuni coordonate care să reducă vulnerabilitățile și să întărească coeziunea socială”, mai notează specialiștii.

Reprezentanții Centrului reafirmă angajamentul de a informa transparent publicul, de a sprijini protejarea spațiului informațional național și de a promova interesele naționale, democrația și parcursul european al țării într-un spațiu informațional sigur și rezilie.

Raportul integral poate fi consultat AICI.