FMI: Intrările de capital pe pieţele emergente au urcat anul trecut la 110 miliarde USD, cel mai ridicat nivel din 2018

Intrările brute de capital pe pieţele emergente, excluzând China, au urcat anul trecut la 110 miliarde de dolari, sau 0,6% din PIB-ul lor, cel mai ridicat nivel din 2018, se arată într-un raport publicat vineri de Fondul Monetar Internaţional, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

Datele demonstrează rezistenţa pieţelor emergente, în pofida majorării dobânzilor în SUA, care au dus la retragerea fondurilor pentru investiţii în dolari.

În schimb, arată datele FMI, pieţele emergente s-au confruntat cu un declin al intrărilor nete de portofolii, un indicator mai volatil, în timp ce nivelul intrărilor nete de investiţii străine directe (FDI) a fost mai stabil.

“Aceste evoluţii se datorează parţial fundamentelor mai solide. Într-adevăr, multe ţări beneficiază acum de pe urma cadrului fiscal, monetar şi financiar mai robust, precum şi de implementarea mai eficientă a politicilor şi instrumentelor”, se arată în raportul FMI.

Potrivit raportului, în China s-au înregistrat ieşiri nete de capital în perioada 2022-2023, inclusiv un nivel negativ al intrărilor de investiţii străine directe.

Per ansamblu, intrările brute globale de capital au scăzut la 4,4% din PIB-ul global, sau 4.200 miliarde de dolari, în perioada 2022-2023, de la 5,8% din PIB-ul mondial, sau 4.500 miliarde de dolari, în perioada 2017-2019. Aceste evoluţii reflectă parţial o scădere a fluxurilor de capital, străinii cumpărând mai puţine active locale, iar rezidenţii achiziţionând mai puţin active peste hotare, apreciază FMI.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#capital #piete #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul Rusiei a aprobat în lectura a treia un proiect de lege care elimină obligația funcționarilor publici de a depune anual declarații privind veniturile, cheltuielile și bunurile. Potrivit documentului, aceste declarații vor fi prezentate doar în „cazuri speciale”, cum ar fi numirea într-o funcție publică, transferul dintr-o instituție în alta sau includerea într-un rezervă federală de cadre, notează BBC.

Legea se aplică persoanelor care ocupă funcții publice, posturi în administrația municipală și anumite funcții din organizații cu participare de stat. Până acum, declarațiile erau depuse anual.

Unul dintre autorii proiectului, deputatul Vasili Piskariov („Rusia Unită”), susține că noul mecanism permite renunțarea la un sistem „arhaic” de control și va face verificările mai rapide și mai eficiente. Potrivit lui, informațiile despre veniturile și bunurile funcționarilor sunt deja vizibile în sistemele informaționale interne ale statului, în special în sistemul guvernamental „Poseidon”, lansat în 2022, coordonat de Administrația Prezidențială și operat de Serviciul Federal de Pază. Aceste date nu sunt publice.

Inițiatorii legii afirmă că modificările sunt menite să „îmbunătățească activitatea anticorupție” și să facă sistemul de control mai eficient. „Nu anulăm declarațiile și nu trimitem funcționarii în umbră, ci perfecționăm procedura”, a declarat Piskariov.

Totuși, proiectul a fost criticat chiar în Parlament. Deputatul Viaceslav Marhaev (Partidul Comunist) a spus că, pe fundalul marilor scandaluri de corupție din ultimii ani, legea pare „stranie și discutabilă”. Mihail Deliaghin („Rusia Justă”) a afirmat că inițiativa contravine principiilor de bază ale responsabilității și transparenței față de cetățeni.

Opoziția și experții anticorupție avertizează că transferarea controlului exclusiv în sisteme închise elimină rolul controlului public. Deputatul Andrei Kuznețov („Rusia Justă”) a întrebat cine va verifica imparțialitatea sistemului „Poseidon”, subliniind că transparența publică era anterior o garanție împotriva abuzurilor.

Criticii mai amintesc că, în trecut, investigațiile jurnalistice bazate inclusiv pe declarații de avere au scos la iveală cazuri majore de corupție, de la proprietăți nedeclarate în străinătate până la scheme complexe de îmbogățire a unor înalți demnitari. Experții independenți consideră că eliminarea declarațiilor anuale reprezintă un nou pas spre închiderea sistemului de stat rus și limitarea controlului public asupra averilor funcționarilor.

Proiectul de lege urmează să fie examinat de Consiliul Federației și apoi semnat de președintele Vladimir Putin. Dacă va fi promulgat, legea va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.