FMI: Intrările de capital pe pieţele emergente au urcat anul trecut la 110 miliarde USD, cel mai ridicat nivel din 2018

Intrările brute de capital pe pieţele emergente, excluzând China, au urcat anul trecut la 110 miliarde de dolari, sau 0,6% din PIB-ul lor, cel mai ridicat nivel din 2018, se arată într-un raport publicat vineri de Fondul Monetar Internaţional, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.

Datele demonstrează rezistenţa pieţelor emergente, în pofida majorării dobânzilor în SUA, care au dus la retragerea fondurilor pentru investiţii în dolari.

În schimb, arată datele FMI, pieţele emergente s-au confruntat cu un declin al intrărilor nete de portofolii, un indicator mai volatil, în timp ce nivelul intrărilor nete de investiţii străine directe (FDI) a fost mai stabil.

“Aceste evoluţii se datorează parţial fundamentelor mai solide. Într-adevăr, multe ţări beneficiază acum de pe urma cadrului fiscal, monetar şi financiar mai robust, precum şi de implementarea mai eficientă a politicilor şi instrumentelor”, se arată în raportul FMI.

Potrivit raportului, în China s-au înregistrat ieşiri nete de capital în perioada 2022-2023, inclusiv un nivel negativ al intrărilor de investiţii străine directe.

Per ansamblu, intrările brute globale de capital au scăzut la 4,4% din PIB-ul global, sau 4.200 miliarde de dolari, în perioada 2022-2023, de la 5,8% din PIB-ul mondial, sau 4.500 miliarde de dolari, în perioada 2017-2019. Aceste evoluţii reflectă parţial o scădere a fluxurilor de capital, străinii cumpărând mai puţine active locale, iar rezidenţii achiziţionând mai puţin active peste hotare, apreciază FMI.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#capital #piete #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Compania energetică de stat a Azerbaidjanului, SOCAR, a anunțat lansarea unei noi etape în exporturile de gaze azere către Europa, odată cu începerea livrărilor către Austria și Germania, în luna ianuarie 2026. Gazele sunt transportate prin intermediul gazoductului Trans Adriatic Pipeline (TAP), care traversează sudul Europei.

Într-o declarație pentru agenția EFE, SOCAR a precizat că livrările către cele două state se realizează prin Italia, extinzând astfel aria de distribuție a gazelor din Azerbaidjan pe continent. Compania nu a comunicat volumele exacte exportate, însă anterior în mass-media au apărut informații potrivit cărora Germania ar putea primi aproximativ 1,2 miliarde de metri cubi de gaze.

„Livrările efectuate către aceste țări prin intermediul Italiei extind și mai mult raza de acțiune a gazelor din Azerbaidjan în Europa. Numărul țărilor care importă gaze din Azerbaidjan a crescut astfel la 16”, a informat SOCAR.

Compania subliniază că această evoluție face parte din strategia energetică promovată de președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, care vizează extinderea prezenței SOCAR pe piețele din Europa și Orientul Mijlociu, diversificarea cooperării cu parteneri internaționali și consolidarea poziției Azerbaidjanului ca furnizor fiabil de hidrocarburi.

Azerbaidjanul a început livrările de gaze către Europa în decembrie 2020, iar în prezent printre cumpărătorii săi se numără state precum Italia, Grecia, Bulgaria, Ungaria, România și Serbia. În anul 2025, Azerbaidjanul a exportat 25 de miliarde de metri cubi de gaze, dintre care 13 miliarde de metri cubi au fost livrați Europei.

Anterior, ambasadorul Republicii Moldova la Baku, Alexandr Esaulenco, a declarat că și Chișinăul examinează posibilitățile de aprofundare a cooperării energetice cu compania petrolieră azeră SOCAR, inclusiv în ceea ce privește achiziția de gaze naturale.