JPMorgan, cea mai mare bancă americană a obţinut un profit record de 18 miliarde de dolari în trimestrul doi

JPMorgan Chase, cea mai mare bancă americană, a înregistrat un profit record în al doilea trimestru al acestui an datorită revenirii spectaculoase a diviziei de investment banking, dar şi a vânzării unor acţiuni Visa, scrie FT.

Astfel, profitul net al băncii a fost de 18,15 miliarde de dolari în primele trei luni din 2024, în creştere cu 25% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, din care 8 miliarde au reprezentat vânzarea de acţiuni Visa ca parte a programului de restructurare al procesatorului de plăţi. Economiştii de pe Wall Street anticipau un profit de 17,3 miliarde de dolari.

În acest timp, veniturile JPMorgan au fost de 50,2 miliarde de dolari, peste estimările analiştilor care prefigurau un venit de 42,23 de miliarde de dolari.

Veniturile din comisioane a diviziei de investiţii au crescut cu 50% ajungând la 2,4 miliarde de dolari. Analizele interne ale companiei sugerau o creştere de 25-30%. Activitatea de trading a adus băncii un venit de aproape 3 miliarde de dolari, în creştere cu 21% faţă de aceeşi perioadă a anului trecut.

„Chiar dacă condiţiile din piaţă par bune, continuăm să rămânem vigilenţi asupra potenţialelor riscuri. Tensiunea geopolitică rămâne ridicată şi periculoasă, poate cea mai periculoasă de sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial”, a explicat Jamie Dimon, CEO-ul JPMorgan Chase.

Pe bursa de la New York acţiunile băncii au scăzut cu 1%, la o capitalizare de 592 de miliarde de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.