FMI trage un semnal de alarmă: Moldova înfruntă provocări majore în redresarea economică

29 Iun. 2024, 10:40
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Iun. 2024, 10:40 // Actual //  bani.md

La 28 iunie 2024, Consiliul de directori executivi al FMI a finalizat a cincea evaluare a programului Republicii Moldova, susținut de Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF), precum și prima evaluare a programului susținut de Mecanismul de finanțare pentru reziliență și durabilitate (RSF). Astfel, Republica Moldova a obținut acces imediat la debursarea a 133 milioane DST (circa 175,2 milioane dolari SUA).

În ciuda progresului, evaluarea FMI a evidențiat mai multe carențe în economia Republicii Moldova. Redresarea economică a fost mai lentă decât s-a anticipat, creșterea economică în 2023 fiind sub așteptări, iar în 2024 se preconizează o creștere și mai modestă. Deși inflația s-a menținut în limitele benzii țintite de Banca Națională a Moldovei (BNM) din octombrie anul trecut, riscurile economice rămân ridicate, existând posibilitatea unei înrăutățiri a situației.

Kenji Okamura, director adjunct al FMI și președintele în exercițiu al ședinței, a subliniat că, deși programul cu Republica Moldova se realizează în linii generale conform parametrilor conveniți, există întârzieri în realizarea reformelor structurale. „Autoritățile trebuie să mențină ritmul puternic al reformelor, acesta fiind un factor esențial pentru promovarea prosperității Moldovei,” a declarat Okamura.

De asemenea, FMI a pus accent pe necesitatea concentrării autorităților pe planificarea pentru situații neprevăzute și menținerea flexibilității politicilor, consolidarea securității energetice și promovarea reformelor favorabile creșterii economice. Pe termen mediu, este necesară o consolidare bugetară treptată pentru acumularea de rezerve și menținerea sustenabilității datoriei de stat, având în vedere scăderea preconizată a finanțării externe.

În domeniul politicii monetare, FMI recomandă menținerea ratei de bază la nivelul actual și normalizarea treptată a nivelului ridicat al rezervelor minime obligatorii pentru a sprijini cererea internă. De asemenea, Okamura a subliniat importanța menținerii cerințelor prudențiale actuale privind acționariatul băncilor pentru protejarea stabilității macrofinanciare.

FMI a evidențiat necesitatea reformelor suplimentare pentru consolidarea guvernanței și asigurarea autonomiei, transparenței și responsabilității BNM. Autoritățile trebuie să continue colaborarea cu experții FMI pentru realizarea măsurilor identificate în urma exercițiului de diagnostic realizat recent la BNM.

În domeniul reformelor anticorupție, FMI a salutat progresele realizate, dar a subliniat importanța continuării acestor eforturi pentru a spori încrederea în instituțiile moldovenești și a promova dezvoltarea socioeconomică. Adoptarea legii privind crearea curții anticorupție, programată pentru această vară, este considerată un pas important.

FMI a remarcat și rezultatele pozitive ale programului susținut de RSF, toate măsurile de reformă fiind realizate conform condițiilor stabilite pentru prima evaluare. Menținerea ritmului reformelor este esențială pentru consolidarea rezilienței Moldovei la schimbările climatice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

04 Ian. 2026, 14:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Ian. 2026, 14:11 // Actual //  Ursu Victor

China și Statele Unite sunt cei mai mari cumpărători ai petrolului exportat de Venezuela în anul 2024, potrivit datelor publicate de World Visualized. În total, exporturile de țiței ale Venezuelei se ridică la aproximativ 772.000 de barili pe zi, în pofida sancțiunilor internaționale și a infrastructurii energetice degradate.

Pe primul loc se află China, care importă în medie 351.000 de barili pe zi, reprezentând aproape jumătate din totalul exporturilor venezuelene. O mare parte din aceste livrări sunt utilizate pentru rambursarea datoriilor istorice ale Caracasului față de Beijing.

Statele Unite ale Americii ocupă locul al doilea, cu 222.000 de barili pe zi, importurile fiind reluate parțial după relaxarea temporară a unor sancțiuni, în special pentru rafinăriile americane capabile să proceseze petrol greu.

Pe locul al treilea se situează Europa, cu aproximativ 75.000 de barili pe zi, urmată de India – 63.000 de barili pe zi. Cuba importă circa 32.000 de barili pe zi, în baza acordurilor energetice bilaterale, iar alți cumpărători mai mici cumulează aproximativ 29.000 de barili pe zi.

Deși Venezuela deține cele mai mari rezerve de petrol din lume, nivelul exporturilor rămâne mult sub potențialul maxim, din cauza sancțiunilor, lipsei investițiilor și infrastructurii învechite. Dependența de un număr restrâns de cumpărători face ca econo