Focus Ion Sapdaru şi o retrospectivă Lucian Bratu, la ZFR Chişinău

Un focus de trei filme dedicat actorului român de origine basarabeană Ion Sapdaru, două pelicule clasice ale regizorului Lucian Bratu, un film pentru copii şi mai multe scurtmetraje studenţeşti din arhiva UNATC completează programul celei de-a şaptea ediţii a Zilelor Filmului Românesc la Chişinău, care va avea loc între 7 şi 10 octombrie.

Ion Sapdaru, unul din actorii reprezentantativi ai Noului Cinema Românesc, va fi invitatul special al ediţiei din acest an a ZFR Chişinău, care revine la Cinema Odeon, cu proiecţii cu intrare liberă.

ZFR îi dedică lui Ion Sapdaru un focus de trei fime. În „Berliner” (2020, regia Marian Crişan), care va fi proiectat la gala de deschidere, actorul joacă un politician pe care campania electorală îl prinde blocat într-un orăşel de provincie, unde este găzduit de un localnic.

Celelalte titluri din secţiunea Focus sunt două filme clasice ale Noului Val, premiate la Festivalul de la Cannes. În filmul care l-a făcut cunoscut în cinematografia română, „A fost sau n-a fost?” (2006), debutul regizorului Corneliu Porumboiu, Ion Sapdaru interpretează un profesor de istorie din Vaslui, care este invitat, alături de un pensionar, într-o emisiune a unei televiziuni locale pentru a răspunde unei întrebări esenţiale: A fost sau n-a fost Revoluţie în oraşul lor? Pentru acest rol, actorul a fost premiat la Gala Gopo.

În „California Dreamin` (Nesfârşit)” (2007), al regretatului regizor Cristian Nemescu, Ion Sapdaru joacă un primar dintr-un sat unde, în timpul războiului din 1999 din fosta Iugoslavie, şeful de gară opreşte un tren NATO cu echipament militar păzit de soldați americani, care traversează România fără acte de transport, dar având aprobarea verbală a guvernului român.

Născut în 1961 la Doroţkaia, în Republica Moldova, Ion Sapdaru este actor, regizor de teatru şi dramaturg. A absolvit în 1983 Institutul de Teatru de la Chişinău, apoi, în 1989, VGIK din Moscova. Este stabilit de mai mulţi ani la Iaşi, unde are o bogată activitate teatrală la Teatrul Naţional, cât şi o activitate didactică. S-a afirmat pe marele ecran în special în filme semnate de regizori ai Noului Cinema Românesc, cum ar fi Corneliu Porumboiu, Cristian Nemescu, Cristian Mungiu sau Radu Muntean. Filmografia sa cuprinde până acum peste 30 de titluri.

O altă secţiune tradiţională a ZFR este Retro, dedicată filmelor clasice din cinematografia română. Ediţia din acest an îi aduce un omagiu regizorului Lucian Bratu (1924-1998), prin includerea în program a celor mai importante două filme ale sale, „Un film cu o fată fermecătoare” (1966), care o are în rolul central pe Margareta Pâslaru, şi „Angela merge mai departe” (1981), unde interpreta principală este Dorina Lazăr.

„Un film cu o fată fermecătoare”, o peliculă emblematică a anilor `60, are în prim-plan o tânără care a picat examenul la teatru şi îşi foloseşte farmecul personal pentru a dovedi că poate fi actriţă. Astfel, ea încearcă să se apropie de mai mulţi bărbaţi: un regizor de filme publicitare, un inginer descoperit la întâmplare în cartea de telefon şi un regizor secund.

Despărțită de un soț alcoolic și violent, protagonista din „Angela merge mai departe” este o șoferiță de taxi care duce o existență banală şi ale cărei puține evenimente țin de relația cu oamenii care i se urcă în mașină, în calitate de clienți. La un moment dat, ea întâlnește un muncitor petrolist, venit în Bucureşti, pentru specializare. Cei doi se căsătoresc, deși bărbatul urmează să plece pentru trei ani în India, la lucru, iar Angela nu-l poate urma.

Din program nu putea lipsi o proiecţie dedicată copiilor. Micii cinefili, dar şi părinţii lor vor putea vedea „Străjerii” (2018, r. Liviu Mărghidan), un film de aventuri despre peripeţiile unor copii aflaţi în vacanţă într-o tabără.

#Lucian Bratu #ZFR #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Extinderea irigațiilor în Republica Moldova rămâne una dintre cele mai costisitoare și mai lente promisiuni ale statului, în contextul secetelor tot mai frecvente. Investiția medie pentru reabilitarea irigațiilor este de aproximativ 3.000 de euro pe hectar, însă autoritățile recunosc că revenirea la sistemele postsovietice, care acopereau masiv suprafețele agricole, nu mai este realistă. Pentru irigarea celor 1,5 milioane de hectare de terenuri agricole din Republica Moldova, costul estimativ ar fi de 4,5 miliarde de euro.

În prezent, Moldova dispune de circa 1,5 milioane de hectare de teren arabil. Aplicând costul mediu estimat de autorități, irigarea integrală a acestor suprafețe ar presupune investiții teoretice de peste 4,5 miliarde de euro, o cifră considerată imposibil de atins în actualul context bugetar. „Nu vom iriga tot și nici nu este sustenabil. Apa este o resursă limitată și trebuie utilizată eficient și responsabil”, a declarat Ludmila Catlabuga.

Guvernul lucrează în prezent la o strategie integrată de reziliență climatică, care să evite proiectele fragmentate și să coreleze irigațiile cu tipul culturilor agricole și specificul zonelor. Autoritățile iau în calcul atât irigațiile la scară mare prin pulverizare, cât și soluțiile moderne de irigare prin picurare, în funcție de culturile cultivate și de disponibilitatea surselor de apă.

Datele oficiale arată însă că situația actuală este modestă. În prezent, doar 35.000 de hectare sunt considerate predispuse pentru irigare, iar acestea nu sunt utilizate la capacitate maximă. Prin proiectele aflate în derulare, suprafața efectiv irigată este estimată la circa 27.000 de hectare, cu un anumit potențial de extindere, nivel pe care autoritățile îl califică drept „un început”.

La rândul său, Olga Sainciuc, directoarea executivă a Unității Consolidate pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agricol, a precizat că unele proiecte concrete vor produce rezultate abia în 2027, când vor fi irigate aproximativ 1.900 de hectare în nordul țării, iar alte 2.600 de hectare la Ștefan Vodă și 1.900 de hectare la Briceni vor beneficia de investiții realizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Costurile acestor proiecte ajung la 40–90 de milioane de euro, în funcție de tehnologiile aplicate, estimativ 3000 de euro pe hectar.

Comparativ, înainte de destrămarea URSS, în Republica Moldova erau irigate peste 300.000 de hectare, de aproape zece ori mai mult decât în prezent. Autoritățile recunosc că extinderea rapidă a irigațiilor depinde nu doar de finanțare, ci și de mobilizarea comunităților locale, crearea asociațiilor utilizatorilor de apă și implicarea fermierilor în pregătirea proiectelor tehnice.

În programul de guvernare prezentat de premierul desemnat Alexandru Munteanu, agricultura este descrisă drept „pilon strategic al economiei”, iar extinderea irigațiilor este una dintre promisiunile-cheie. Totuși, obiectivul anunțat, 50.000 de hectare irigate, ar reprezenta mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole ale țării, un impact limitat în raport cu amploarea crizei climatice.