Focus Ion Sapdaru şi o retrospectivă Lucian Bratu, la ZFR Chişinău

22 Sept. 2021, 11:49
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
22 Sept. 2021, 11:49 // Actual //  MD Bani

Un focus de trei filme dedicat actorului român de origine basarabeană Ion Sapdaru, două pelicule clasice ale regizorului Lucian Bratu, un film pentru copii şi mai multe scurtmetraje studenţeşti din arhiva UNATC completează programul celei de-a şaptea ediţii a Zilelor Filmului Românesc la Chişinău, care va avea loc între 7 şi 10 octombrie.

Ion Sapdaru, unul din actorii reprezentantativi ai Noului Cinema Românesc, va fi invitatul special al ediţiei din acest an a ZFR Chişinău, care revine la Cinema Odeon, cu proiecţii cu intrare liberă.

ZFR îi dedică lui Ion Sapdaru un focus de trei fime. În „Berliner” (2020, regia Marian Crişan), care va fi proiectat la gala de deschidere, actorul joacă un politician pe care campania electorală îl prinde blocat într-un orăşel de provincie, unde este găzduit de un localnic.

Celelalte titluri din secţiunea Focus sunt două filme clasice ale Noului Val, premiate la Festivalul de la Cannes. În filmul care l-a făcut cunoscut în cinematografia română, „A fost sau n-a fost?” (2006), debutul regizorului Corneliu Porumboiu, Ion Sapdaru interpretează un profesor de istorie din Vaslui, care este invitat, alături de un pensionar, într-o emisiune a unei televiziuni locale pentru a răspunde unei întrebări esenţiale: A fost sau n-a fost Revoluţie în oraşul lor? Pentru acest rol, actorul a fost premiat la Gala Gopo.

În „California Dreamin` (Nesfârşit)” (2007), al regretatului regizor Cristian Nemescu, Ion Sapdaru joacă un primar dintr-un sat unde, în timpul războiului din 1999 din fosta Iugoslavie, şeful de gară opreşte un tren NATO cu echipament militar păzit de soldați americani, care traversează România fără acte de transport, dar având aprobarea verbală a guvernului român.

Născut în 1961 la Doroţkaia, în Republica Moldova, Ion Sapdaru este actor, regizor de teatru şi dramaturg. A absolvit în 1983 Institutul de Teatru de la Chişinău, apoi, în 1989, VGIK din Moscova. Este stabilit de mai mulţi ani la Iaşi, unde are o bogată activitate teatrală la Teatrul Naţional, cât şi o activitate didactică. S-a afirmat pe marele ecran în special în filme semnate de regizori ai Noului Cinema Românesc, cum ar fi Corneliu Porumboiu, Cristian Nemescu, Cristian Mungiu sau Radu Muntean. Filmografia sa cuprinde până acum peste 30 de titluri.

O altă secţiune tradiţională a ZFR este Retro, dedicată filmelor clasice din cinematografia română. Ediţia din acest an îi aduce un omagiu regizorului Lucian Bratu (1924-1998), prin includerea în program a celor mai importante două filme ale sale, „Un film cu o fată fermecătoare” (1966), care o are în rolul central pe Margareta Pâslaru, şi „Angela merge mai departe” (1981), unde interpreta principală este Dorina Lazăr.

„Un film cu o fată fermecătoare”, o peliculă emblematică a anilor `60, are în prim-plan o tânără care a picat examenul la teatru şi îşi foloseşte farmecul personal pentru a dovedi că poate fi actriţă. Astfel, ea încearcă să se apropie de mai mulţi bărbaţi: un regizor de filme publicitare, un inginer descoperit la întâmplare în cartea de telefon şi un regizor secund.

Despărțită de un soț alcoolic și violent, protagonista din „Angela merge mai departe” este o șoferiță de taxi care duce o existență banală şi ale cărei puține evenimente țin de relația cu oamenii care i se urcă în mașină, în calitate de clienți. La un moment dat, ea întâlnește un muncitor petrolist, venit în Bucureşti, pentru specializare. Cei doi se căsătoresc, deși bărbatul urmează să plece pentru trei ani în India, la lucru, iar Angela nu-l poate urma.

Din program nu putea lipsi o proiecţie dedicată copiilor. Micii cinefili, dar şi părinţii lor vor putea vedea „Străjerii” (2018, r. Liviu Mărghidan), un film de aventuri despre peripeţiile unor copii aflaţi în vacanţă într-o tabără.

Realitatea Live

05 Dec. 2025, 11:39
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Dec. 2025, 11:39 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Comisia Europeană a decis să includă Rusia în lista neagră a jurisdicțiilor cu risc ridicat de spălare a banilor și finanțare a terorismului, transmite Politico, citat de RBK, care a consultat un document anexă la registrul oficial al UE. Deși pe site-ul Comisiei lista nu a fost încă actualizată, ultima versiune datează din august și nu conține Rusia, decizia politică a fost deja luată, potrivit publicației.

Este pentru prima dată când UE acționează independent de FATF (Financial Action Task Force), organismul internațional care elaborează standardele globale în domeniul combaterii spălării banilor. În mod obișnuit, listele UE reflectă fidel listele FATF.

În 2023, FATF a suspendat calitatea Rusiei de membru, însă a refuzat să o includă în lista gri sau lista neagră, în ciuda solicitărilor Ucrainei. China, India, Arabia Saudită și Africa de Sud s-au opus atunci sancționării suplimentare a Moscovei. Acum însă Comisia Europeană merge pe cont propriu și introduce Rusia direct pe lista neagră.

Includerea pe lista neagră obligă instituțiile financiare din UE să aplice controale mult mai stricte asupra tuturor tranzacțiilor care au legătură cu Rusia. Băncile care nu au introdus măsuri suplimentare de verificare vor fi obligate să o facă acum, crescând costurile și dificultatea oricărei operațiuni financiare cu entități ruse.

Decizia reprezintă o nouă formă de presiune financiară asupra Moscovei, asemănătoare cu sancțiunile economice tradiționale, deoarece clasificarea ridică nivelul de risc perceput al tuturor tranzacțiilor rusești.

În iunie 2024, Financial Times relata că UE analiza varianta de a plasa Rusia pe lista gri a jurisdicțiilor cu regim slab de prevenire a spălării banilor. Atunci, oficialii Comisiei Europene confirmau că analizează opțiunea, iar majoritatea eurodeputaților se pronunțaseră în favoarea ei.

Pe lista neagră FATF se află în prezent Coreea de Nord, Iran și Myanmar. Lista gri include 21 de țări, printre care Bulgaria, Yemen, Mali, Siria, Filipine și Monaco.

Rusia a susținut în mod repetat că respectă standardele internaționale. În octombrie 2024, Rosfinmonitoring afirma că țara își îndeplinește „cu bună credință” angajamentele în domeniul combaterii spălării banilor.

Totuși, evaluările FATF indicau în acel an un nivel de „conformitate parțială” la una dintre recomandări, problemă atribuită de autoritățile ruse „reglementării insuficiente a pieței criptomonedelor”. Între timp, Moscova a adoptat două legi federale privind circulația activelor digitale.

Decizia Comisiei Europene marchează o escaladare simbolică și practică în izolarea financiară a Rusiei, într-un moment în care UE caută mijloace suplimentare de a limita capacitatea Moscovei de a finanța războiul din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII