Focus Ion Sapdaru şi o retrospectivă Lucian Bratu, la ZFR Chişinău

Un focus de trei filme dedicat actorului român de origine basarabeană Ion Sapdaru, două pelicule clasice ale regizorului Lucian Bratu, un film pentru copii şi mai multe scurtmetraje studenţeşti din arhiva UNATC completează programul celei de-a şaptea ediţii a Zilelor Filmului Românesc la Chişinău, care va avea loc între 7 şi 10 octombrie.

Ion Sapdaru, unul din actorii reprezentantativi ai Noului Cinema Românesc, va fi invitatul special al ediţiei din acest an a ZFR Chişinău, care revine la Cinema Odeon, cu proiecţii cu intrare liberă.

ZFR îi dedică lui Ion Sapdaru un focus de trei fime. În „Berliner” (2020, regia Marian Crişan), care va fi proiectat la gala de deschidere, actorul joacă un politician pe care campania electorală îl prinde blocat într-un orăşel de provincie, unde este găzduit de un localnic.

Celelalte titluri din secţiunea Focus sunt două filme clasice ale Noului Val, premiate la Festivalul de la Cannes. În filmul care l-a făcut cunoscut în cinematografia română, „A fost sau n-a fost?” (2006), debutul regizorului Corneliu Porumboiu, Ion Sapdaru interpretează un profesor de istorie din Vaslui, care este invitat, alături de un pensionar, într-o emisiune a unei televiziuni locale pentru a răspunde unei întrebări esenţiale: A fost sau n-a fost Revoluţie în oraşul lor? Pentru acest rol, actorul a fost premiat la Gala Gopo.

În „California Dreamin` (Nesfârşit)” (2007), al regretatului regizor Cristian Nemescu, Ion Sapdaru joacă un primar dintr-un sat unde, în timpul războiului din 1999 din fosta Iugoslavie, şeful de gară opreşte un tren NATO cu echipament militar păzit de soldați americani, care traversează România fără acte de transport, dar având aprobarea verbală a guvernului român.

Născut în 1961 la Doroţkaia, în Republica Moldova, Ion Sapdaru este actor, regizor de teatru şi dramaturg. A absolvit în 1983 Institutul de Teatru de la Chişinău, apoi, în 1989, VGIK din Moscova. Este stabilit de mai mulţi ani la Iaşi, unde are o bogată activitate teatrală la Teatrul Naţional, cât şi o activitate didactică. S-a afirmat pe marele ecran în special în filme semnate de regizori ai Noului Cinema Românesc, cum ar fi Corneliu Porumboiu, Cristian Nemescu, Cristian Mungiu sau Radu Muntean. Filmografia sa cuprinde până acum peste 30 de titluri.

O altă secţiune tradiţională a ZFR este Retro, dedicată filmelor clasice din cinematografia română. Ediţia din acest an îi aduce un omagiu regizorului Lucian Bratu (1924-1998), prin includerea în program a celor mai importante două filme ale sale, „Un film cu o fată fermecătoare” (1966), care o are în rolul central pe Margareta Pâslaru, şi „Angela merge mai departe” (1981), unde interpreta principală este Dorina Lazăr.

„Un film cu o fată fermecătoare”, o peliculă emblematică a anilor `60, are în prim-plan o tânără care a picat examenul la teatru şi îşi foloseşte farmecul personal pentru a dovedi că poate fi actriţă. Astfel, ea încearcă să se apropie de mai mulţi bărbaţi: un regizor de filme publicitare, un inginer descoperit la întâmplare în cartea de telefon şi un regizor secund.

Despărțită de un soț alcoolic și violent, protagonista din „Angela merge mai departe” este o șoferiță de taxi care duce o existență banală şi ale cărei puține evenimente țin de relația cu oamenii care i se urcă în mașină, în calitate de clienți. La un moment dat, ea întâlnește un muncitor petrolist, venit în Bucureşti, pentru specializare. Cei doi se căsătoresc, deși bărbatul urmează să plece pentru trei ani în India, la lucru, iar Angela nu-l poate urma.

Din program nu putea lipsi o proiecţie dedicată copiilor. Micii cinefili, dar şi părinţii lor vor putea vedea „Străjerii” (2018, r. Liviu Mărghidan), un film de aventuri despre peripeţiile unor copii aflaţi în vacanţă într-o tabără.

#Lucian Bratu #ZFR #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Turiștii moldoveni care aleg să viziteze Barcelona vor scoate mai mulți bani din buzunar începând din aprilie, după ce autoritățile din Catalonia au decis dublarea taxei turistice. Noua măsură ar putea ridica tariful până la 15 euro pe noapte, plasând orașul printre destinațiile cu cele mai ridicate taxe din Europa.

Parlamentul regional catalan a aprobat o lege care prevede creșterea taxei pentru oaspeții hotelurilor, de la actualul interval de 5–7,5 euro pe noapte la un nivel cuprins între 10 și 15 euro, în funcție de categoria unității de cazare.

Astfel, pentru un cuplu care petrece două nopți într-un hotel de patru stele – categorie ce reprezintă aproape jumătate din oferta hotelieră a orașului – costul suplimentar ar putea ajunge la 45,6 euro. În cazul hotelurilor de cinci stele, taxa va putea urca până la 15 euro pe persoană, pe noapte. Pasagerii navelor de croazieră vor continua să achite aproximativ 6 euro.

Autoritățile susțin că măsura urmărește să reducă presiunea generată de supraturism și să contribuie la finanțarea locuințelor accesibile. Potrivit legii, un sfert din veniturile colectate din taxa turistică vor fi direcționate către soluționarea crizei locuințelor.

Nemulțumirile localnicilor legate de creșterea chiriilor și de extinderea închirierilor pe termen scurt au determinat deja municipalitatea să anunțe interzicerea acestui tip de închiriere din 2028. Până atunci, proprietarii care oferă locuințe turiștilor vor plăti o taxă majorată la 12,5 euro pe noapte, față de 6,25 euro în prezent.

În clasamentul realizat de platforma Holidu pentru 2025, Barcelona ocupa locul 11 în Europa înainte de această majorare, după Amsterdam, unde taxa turistică ajunge la 18,45 euro pe zi – cea mai ridicată de pe continent.

Reprezentanții industriei hoteliere privesc însă cu rezerve noile măsuri. Directorul Asociației Hotelierilor din Barcelona, Manel Casals, a avertizat că o creștere bruscă ar putea afecta atractivitatea orașului, care primește anual circa 15,8 milioane de vizitatori și se află printre primele patru destinații mondiale pentru conferințe. Participanții la astfel de evenimente nu vor fi scutiți de plata noii taxe.