Focus Ion Sapdaru şi o retrospectivă Lucian Bratu, la ZFR Chişinău

22 Sept. 2021, 11:49
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
22 Sept. 2021, 11:49 // Actual //  MD Bani

Un focus de trei filme dedicat actorului român de origine basarabeană Ion Sapdaru, două pelicule clasice ale regizorului Lucian Bratu, un film pentru copii şi mai multe scurtmetraje studenţeşti din arhiva UNATC completează programul celei de-a şaptea ediţii a Zilelor Filmului Românesc la Chişinău, care va avea loc între 7 şi 10 octombrie.

Ion Sapdaru, unul din actorii reprezentantativi ai Noului Cinema Românesc, va fi invitatul special al ediţiei din acest an a ZFR Chişinău, care revine la Cinema Odeon, cu proiecţii cu intrare liberă.

ZFR îi dedică lui Ion Sapdaru un focus de trei fime. În „Berliner” (2020, regia Marian Crişan), care va fi proiectat la gala de deschidere, actorul joacă un politician pe care campania electorală îl prinde blocat într-un orăşel de provincie, unde este găzduit de un localnic.

Celelalte titluri din secţiunea Focus sunt două filme clasice ale Noului Val, premiate la Festivalul de la Cannes. În filmul care l-a făcut cunoscut în cinematografia română, „A fost sau n-a fost?” (2006), debutul regizorului Corneliu Porumboiu, Ion Sapdaru interpretează un profesor de istorie din Vaslui, care este invitat, alături de un pensionar, într-o emisiune a unei televiziuni locale pentru a răspunde unei întrebări esenţiale: A fost sau n-a fost Revoluţie în oraşul lor? Pentru acest rol, actorul a fost premiat la Gala Gopo.

În „California Dreamin` (Nesfârşit)” (2007), al regretatului regizor Cristian Nemescu, Ion Sapdaru joacă un primar dintr-un sat unde, în timpul războiului din 1999 din fosta Iugoslavie, şeful de gară opreşte un tren NATO cu echipament militar păzit de soldați americani, care traversează România fără acte de transport, dar având aprobarea verbală a guvernului român.

Născut în 1961 la Doroţkaia, în Republica Moldova, Ion Sapdaru este actor, regizor de teatru şi dramaturg. A absolvit în 1983 Institutul de Teatru de la Chişinău, apoi, în 1989, VGIK din Moscova. Este stabilit de mai mulţi ani la Iaşi, unde are o bogată activitate teatrală la Teatrul Naţional, cât şi o activitate didactică. S-a afirmat pe marele ecran în special în filme semnate de regizori ai Noului Cinema Românesc, cum ar fi Corneliu Porumboiu, Cristian Nemescu, Cristian Mungiu sau Radu Muntean. Filmografia sa cuprinde până acum peste 30 de titluri.

O altă secţiune tradiţională a ZFR este Retro, dedicată filmelor clasice din cinematografia română. Ediţia din acest an îi aduce un omagiu regizorului Lucian Bratu (1924-1998), prin includerea în program a celor mai importante două filme ale sale, „Un film cu o fată fermecătoare” (1966), care o are în rolul central pe Margareta Pâslaru, şi „Angela merge mai departe” (1981), unde interpreta principală este Dorina Lazăr.

„Un film cu o fată fermecătoare”, o peliculă emblematică a anilor `60, are în prim-plan o tânără care a picat examenul la teatru şi îşi foloseşte farmecul personal pentru a dovedi că poate fi actriţă. Astfel, ea încearcă să se apropie de mai mulţi bărbaţi: un regizor de filme publicitare, un inginer descoperit la întâmplare în cartea de telefon şi un regizor secund.

Despărțită de un soț alcoolic și violent, protagonista din „Angela merge mai departe” este o șoferiță de taxi care duce o existență banală şi ale cărei puține evenimente țin de relația cu oamenii care i se urcă în mașină, în calitate de clienți. La un moment dat, ea întâlnește un muncitor petrolist, venit în Bucureşti, pentru specializare. Cei doi se căsătoresc, deși bărbatul urmează să plece pentru trei ani în India, la lucru, iar Angela nu-l poate urma.

Din program nu putea lipsi o proiecţie dedicată copiilor. Micii cinefili, dar şi părinţii lor vor putea vedea „Străjerii” (2018, r. Liviu Mărghidan), un film de aventuri despre peripeţiile unor copii aflaţi în vacanţă într-o tabără.

Realitatea Live

02 Mart. 2026, 17:04
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  Ursu Victor
02 Mart. 2026, 17:04 // Uncategorized //  Ursu Victor

Prețurile pentru zborurile cu jeturi private au explodat, iar turiștii și rezidenții înstăriți încearcă să părăsească Emiratele Arabe Unite pe rute alternative, după ce atacurile iraniene și închiderea aeroportului din Dubai au provocat haos în regiune, scrie The Guardian.

Potrivit presei internaționale, orașul cunoscut drept un magnet pentru miliardari și turiști este în alertă după ce drone și rachete lansate ca reacție la loviturile SUA și Israel asupra Iranului au avariat aeroportul și au lovit mai multe hoteluri și obiective importante.

Ministerul Apărării al EAU a anunțat că sistemele de apărare continuă să intercepteze rachete și drone, în timp ce autoritățile au decis și închiderea ambasadei din Teheran, pe fondul escaladării conflictului regional.

În lipsa zborurilor comerciale, mulți oameni cu resurse financiare se îndreaptă spre Oman o călătorie de aproximativ patru ore și jumătate cu mașina    unde aeroportul din Muscat funcționează, deși cu întârzieri.

Majoritatea curselor comerciale din Muscat spre Europa sunt deja complet rezervate pentru următoarele zile.

Cererea uriașă a împins în sus prețurile pentru avioanele private. Compania JetVip a declarat că un zbor Muscat–Istanbul cu un avion de mici dimensiuni costă acum aproximativ 85.000 de euro, de circa trei ori mai mult decât tariful obișnuit. Locurile pe curse private spre Moscova ajung la circa 20.000 de euro de persoană.

Unele companii de charter spun că disponibilitatea aeronavelor este „extrem de limitată”, în parte din cauza restricțiilor de asigurare și a dificultății de a poziționa avioane în Orientul Mijlociu.

Alți călători aleg varianta unui drum de aproximativ 10 ore până la Riyadh, capitala Arabiei Saudite, al cărei aeroport rămâne operațional. Companii de securitate privată ar fi rezervat flote de SUV-uri pentru a transporta clienți bogați până acolo, de unde sunt organizate zboruri private.

Potrivit brokerilor, un zbor privat din Riyadh spre Europa poate ajunge până la 350.000 de dolari.

Criza a generat controverse și la Roma, după ce ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, a revenit în țară cu un avion guvernamental, în timp ce sute de italieni au rămas blocați în Dubai. Oficialul a declarat că și-a plătit singur zborul și că situația sa nu este prioritară comparativ cu problemele de securitate.

Pentru cei mai mulți vizitatori, plecarea nu este o opțiune. Autoritățile turistice din Dubai au cerut hotelurilor să nu evacueze turiștii afectați de anulările masive de zboruri și să le prelungească șederea în aceleași condiții.

Cu toate acestea, unii turiști ruși au reclamat online că li s-ar fi cerut să plătească suplimentar sau să părăsească hotelurile.

Situația este complicată și pe mare: cel puțin șase nave de croazieră, fiecare cu mii de pasageri, sunt ancorate în apropierea porturilor din Golf, după perturbările provocate de atacurile cu drone. Unii pasageri au relatat că li s-a cerut să rămână în cabine.

Incertitudinea persistă și la aeroportul Zayed din Abu Dhabi, unde informațiile despre reluarea zborurilor sunt contradictorii, deși cel puțin o cursă spre Londra a decolat luni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!