Forumul bogaților de la Davos, în scandal: O fostă angajată a dat în judecată organizaţia pentru discriminare rasială

O fostă angajată a Forumului Economic Mondial a dat în judecată organizaţia elveţiană non-profit, care organizează în fiecare an celebra conferinţa de la Davos, şi pe preşedintele său, Klaus Schwab, pentru discriminare, scrie Financial Times.

Topaz Smith, o fostă angajată şi femeie de culoare, a susţinut că, în timpul celor aproape doi ani petrecuţi la forum, i s-au refuzat oportunităţi profesionale din cauza rasei şi a sexului său.

Forumul este acuzat în cadrul unui proces intentat luni la New York de „o abordare nechibzuită a legilor anti-discriminare, promovând o atmosferă ostilă femeilor şi angajaţilor de culoare”.

Smith a susţinut că un manager i-a spus să se gândească la şeful ei, ca la „stăpânul” ei.

Topaz Smith a mai declarat că oportunităţile de a se adresa publicului la conferinţa de la Davos erau rezervate de obicei angajaţilor albi.

Smith a susţinut că a fost concediată în februarie ca represalii pentru că a rămas însărcinată, susţinând că forumul a înlocuit-o în timpul concediului de maternitate cu o „angajată albă, care nu era gravidă”.

„Forumul şi dl Schwab ar trebui să înţeleagă că o astfel de discriminare este în mod categoric ilegală în Statele Unite” a declarat Valdi Licul avocatul lui Topaz Smith.

Nu este prima dată când Forumul Economic Mondial este acuzat de astfel de practici.

Klaus Schwab, care a fondat forumul, a declarat în mai că se va retrage din funcţia de preşedinte executiv al organizaţiei şi va prelua un nou mandat de preşedinte al consiliului de administraţie al WEF.

Luna trecută, un articol din The Wall Street Journal detalia numeroase acuzaţii de hărţuire şi discriminare a angajaţilor şi susţinea că Schwab ar fi făcut avansuri sexuale sau comentarii nepotrivite unor angajate ale forumului.

Articolul sublinia că tinerele angajate ale forumului erau adesea subiectul unor avansuri nedorite la conferinţa de la Davos şi că organizaţia non-profit nu a făcut mare lucru pentru a controla acest gen de comportament.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Davos #angajata #scandal

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia globală este așteptată să înregistreze o creștere de aproximativ 3,1% în 2026, însă această evoluție aparent stabilă ascunde presiuni tot mai mari asupra sistemului economic mondial, arată Raportul Global de Prognoză 2026, realizat pe baza a peste 2.000 de evaluări ale experților.

Inflația se temperează în unele regiuni, dar rămâne ridicată în altele, în timp ce guvernele dispun de mult mai puțin spațiu fiscal și monetar pentru a răspunde unor eventuale șocuri. În același timp, ordinea economică globală construită pe liber schimb și lanțuri de aprovizionare integrate este supusă unei restructurări profunde, generate de tensiuni geopolitice și schimbări de politici economice.

Unul dintre principalele riscuri identificate pentru 2026 este fragmentarea ordinii economice globale. După decenii în care lanțurile de aprovizionare au fost optimizate aproape exclusiv pentru reducerea costurilor, companiile sunt tot mai nevoite să țină cont de riscurile geopolitice, de tarife, sancțiuni și politici industriale precum așa-numitul „friend-shoring”. Astfel, criteriul eficienței economice este adesea înlocuit de cel al siguranței politice. Tot mai multe acorduri comerciale sunt negociate în afara structurilor multilaterale clasice, prin aranjamente bilaterale sau regionale, iar tarifele au devenit un instrument frecvent de confruntare geo-economică. Potrivit datelor Organizației Mondiale a Comerțului, ponderea importurilor statelor G20 afectate de tarife a înregistrat cea mai mare creștere din istoria monitorizării comerciale globale. Deși apar și acorduri noi, precum apropiata ratificare a acordului de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Mercosur, comerțul global intră într-o perioadă dificilă de adaptare, fără a se prăbuși complet.

Un al doilea risc major este escaladarea geopolitică între marile puteri, cu potențial de impact economic sever. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în 2022 a demonstrat cât de rapid se pot propaga efectele unui conflict: șocuri energetice, perturbări ale piețelor alimentare, fragmentarea comerțului și creșteri masive ale cheltuielilor militare. Conflictul continuă fără o perspectivă clară de soluționare, iar experții consideră posibilă o intensificare a acestuia în 2026. În paralel, alte zone sensibile, precum Strâmtoarea Taiwan, Orientul Mijlociu, provocările indirecte ale Rusiei la adresa statelor NATO, Coreea de Nord sau tensiunile din Venezuela, sporesc climatul de incertitudine. Chiar și în lipsa unui război deschis, această stare de tensiune determină amânarea investițiilor, creșterea primelor de risc și frânarea creșterii economice.

Al treilea risc major este volatilitatea pieței energiei și dificultățile tranziției energetice. Cererea de electricitate crește rapid, alimentată de dezvoltarea inteligenței artificiale, extinderea centrelor de date, electrificarea transportului și a industriei, exact în momentul în care infrastructura energetică se confruntă cu limitări serioase. În Statele Unite, cererea de electricitate este estimată să crească până în 2030 cu un volum echivalent producției combinate a statelor Texas și California, însă infrastructura necesară nu poate fi construită într-un ritm comparabil. Proiectele de transport al energiei au întârzieri de ani de zile, turbinele pe gaz necesită perioade lungi de livrare, iar centralele nucleare au termene de construcție de peste un deceniu. Acest decalaj dintre cerere și ofertă se traduce deja prin prețuri mai mari la electricitate, investiții amânate sau relocate și riscul ca inclusiv dezvoltarea tehnologiilor digitale să fie limitată de lipsa energiei disponibile.

Concluzia raportului este că economia globală va continua să crească în 2026, însă pe un fundament mult mai fragil decât în trecut. Fragmentarea comerțului, tensiunile geopolitice și constrângerile energetice se potențează reciproc, iar chiar și în absența unor crize majore, nivelul ridicat de incertitudine rămâne un factor care apasă constant asupra investițiilor, comerțului și creșterii economice.