Forumul Drepturilor Omului și Egalității, ediția 2023: Evenimentul este transmis în direct pe Rlive.md și RLIVE TV

La Chișinău are loc astăzi, 6 decembrie curent, Forumul drepturilor omului și egalității, organizat în contextul Zilei Internaționale a Drepturilor Omului și a Campaniei „16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen”.

Evenimentul începe la ora 09:00 și se desfășoară în incinta Palatului Republicii, sub egida Oficiului Avocatului Poporului și Consiliului pentru Egalitate, în colaborare cu partenerii precum Oficiul Consiliului Europei la Chișinău, Oficiul ONU pentru Drepturile Omului (OHCHR) și UNICEF Moldova.

„Scopul Forumului este de a analiza și dezbate studiul privind respectarea drepturilor omului în Republica Moldova, identificarea problemelor existente și promovarea unui angajament comun pentru îmbunătățirea situației. Conform agendei, este planificat un side event în vederea facilitării unui dialog constructiv între părțile interesate cu privire la interconexiunea dintre drepturile omului și protecția mediului înconjurător.

Prima sesiune a Forumului are ca obiectiv de a evalua percepția drepturilor omului în 2023, cu accent pe aspectele legate de drepturile refugiaților și drepturile copilului, în baza unui studiu elaborat de Oficiul Avocatului Poporului cu suportul Consiliului Europei. În cadrul celei de-a doua sesiuni va fi prezentat Programul Național pentru Drepturile Omului, prin care se va discuta despre contextul și necesitatea elaborării unui document de politici în domeniul drepturilor omului, recomandările cu cel mai jos nivel de implementare și planificarea viitoarelor acțiuni pentru îmbunătățirea respectării drepturilor omului în Republica Moldova.

Sesiunea a III-a din cadrul Forumului va fi o platformă de discuții cu societatea civilă privind situația drepturilor omului și egalității. Aceasta va servi drept o bună oportunitate nu doar de a reflecta problemele legate de depturile omului și egalitatea din perspectiva societății civile, dar și de a identifica soluții și oportunități în ce privește fortificarea relațiilor de colaborare și parteneriat între societatea civilă și autoritățile din domeniu”, anunță organizatorii.

Evenimentul va culmina cu un subiect imperios privind drepturile omului și protecția mediului înconjurător care a devenit o prioritate pentru țara noastră, necesitând o cooperare constantă la nivel național și internațional.

Forumul drepturilor omului și egalității 2023 adună reprezentanți din diverse niveluri ale autorităților statului, conducerea de vârf a țării, parteneri de dezvoltare, cum ar fi ambasade și organizații internaționale, împreună cu reprezentanți ai societății civile. Participanții vor avea oportunitatea să contribuie la discuții și să ofere perspective variate asupra situației drepturilor omului în Republica Moldova. Limba de lucru a Forumului va fi limba română cu traducere simultană în limba engleză și limba rusă.

#forum #drepturile omului #Chisinau

#drepturi #invitati #forum

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.