Fost spion britanic MI6: Cât va mai sta Putin la putere, după apariția ”unui vid serios la Kremlin”

27 Mai 2022, 07:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Mai 2022, 07:49 // Actual //  bani.md

Un fost spion britanic, Christopher Steele, care a condus biroul Secret Service MI6 pentru Rusia, vorbește într-un interviu dat presei din Marea Britabnie despre vulnerabilitatea lui Vladimir Putin și ”vidul serios de la Kremlin”. El crede că acesta din urmă ”nu poate dura prea mult timp”, iar guvernarea Rusiei va intra în colaps.

Steele s-a alăturat Secret Intelligence Service MI6 din Marea Britanie, după ce a absolvit Universitatea Cambridge în 1986 și a fost trimis apoi sub acoperire diplomatică la Moscova, unde a văzut căderea președintelui rus Boris Elțîn, potrivit New Statesman.

A lucrat apoi la Paris și în Afganistan, pentru ca apoi să conducă biroul MI6 pentru Rusia de la sediul central al Agenției, între 2006 și 2009. După aceea, și-a înființat propria firmă, Orbis Business Intelligence, într-o lume mai puțin secretă a spionajului non-statal.

Întrebat care sunt șansele ca Putin să fie în continuare la putere peste 12 luni?, Steele a răspuns că ”acum există un vid serios la Kremlin, în ceea ce privește comanda și controlul. Nu cred că poate dura mult mai mult.

Cred că este mai rău decât a îndrăznit cineva să spună, în ceea ce privește prăbușirea guvernării în Rusia”. Fostul spion susține că Putin este grav bolnav, ”posibiul un cancer și, de asemenea, Parkinson”.

Acest vid de la Moscova înseamnă că președintele rus gestionează războiul, dar este separat de realitățile acestuia. ”Chiar generalii și mareșalii lui Hitler i-au spus adevărul despre ceea ce se întâmplă pe câmpul de luptă.

Avionul A-36 ținut secret: Bombardierul proiectat să lovească Rusia cu arme nucleare VIDEO

Asta nu s-a întâmplat în acest război (din Ucraina -n.a.). Soldații ruși din Ucraina nu știu cu ce se confruntă. Ei nu cunosc sistemele de arme, cu care se confruntă, nici tacticile pe care ar trebui să le folosească. Ei nu știu care sunt obiectivele lor”, a explicat Steele.

El crede că înlăturarea lui Vladimir Putin ar putea fi făcută în două moduri: una, în cazul în care un grup de elite va merge la el și-i va propune o înțelegere, similară cu cea oferită lui Elțîn, de protecție a lui și a familie sale, după pierderea puterii.

A doua variantă ar putea fi, în cazul în care Putin refuză, una cu vărsare de sânge, așa cum s-a petrecut, când Stalin a murit și Beria a încercat să preia controlul.

Legat de evoluția războiului din Ucraina, Steele crede că punctul de conflict dintre cele două țări ar fi Crimeea, ocupată de Rusia în 2014, unde niciuna dintre părți nu ar ceda. Dar, în Dobas, Rusia ar putea pierde controlul și ar ceda regiunea, într-un acord post-Putin.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.