Fost spion britanic MI6: Cât va mai sta Putin la putere, după apariția ”unui vid serios la Kremlin”

27 Mai 2022, 07:49
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Mai 2022, 07:49 // Actual //  bani.md

Un fost spion britanic, Christopher Steele, care a condus biroul Secret Service MI6 pentru Rusia, vorbește într-un interviu dat presei din Marea Britabnie despre vulnerabilitatea lui Vladimir Putin și ”vidul serios de la Kremlin”. El crede că acesta din urmă ”nu poate dura prea mult timp”, iar guvernarea Rusiei va intra în colaps.

Steele s-a alăturat Secret Intelligence Service MI6 din Marea Britanie, după ce a absolvit Universitatea Cambridge în 1986 și a fost trimis apoi sub acoperire diplomatică la Moscova, unde a văzut căderea președintelui rus Boris Elțîn, potrivit New Statesman.

A lucrat apoi la Paris și în Afganistan, pentru ca apoi să conducă biroul MI6 pentru Rusia de la sediul central al Agenției, între 2006 și 2009. După aceea, și-a înființat propria firmă, Orbis Business Intelligence, într-o lume mai puțin secretă a spionajului non-statal.

Întrebat care sunt șansele ca Putin să fie în continuare la putere peste 12 luni?, Steele a răspuns că ”acum există un vid serios la Kremlin, în ceea ce privește comanda și controlul. Nu cred că poate dura mult mai mult.

Cred că este mai rău decât a îndrăznit cineva să spună, în ceea ce privește prăbușirea guvernării în Rusia”. Fostul spion susține că Putin este grav bolnav, ”posibiul un cancer și, de asemenea, Parkinson”.

Acest vid de la Moscova înseamnă că președintele rus gestionează războiul, dar este separat de realitățile acestuia. ”Chiar generalii și mareșalii lui Hitler i-au spus adevărul despre ceea ce se întâmplă pe câmpul de luptă.

Avionul A-36 ținut secret: Bombardierul proiectat să lovească Rusia cu arme nucleare VIDEO

Asta nu s-a întâmplat în acest război (din Ucraina -n.a.). Soldații ruși din Ucraina nu știu cu ce se confruntă. Ei nu cunosc sistemele de arme, cu care se confruntă, nici tacticile pe care ar trebui să le folosească. Ei nu știu care sunt obiectivele lor”, a explicat Steele.

El crede că înlăturarea lui Vladimir Putin ar putea fi făcută în două moduri: una, în cazul în care un grup de elite va merge la el și-i va propune o înțelegere, similară cu cea oferită lui Elțîn, de protecție a lui și a familie sale, după pierderea puterii.

A doua variantă ar putea fi, în cazul în care Putin refuză, una cu vărsare de sânge, așa cum s-a petrecut, când Stalin a murit și Beria a încercat să preia controlul.

Legat de evoluția războiului din Ucraina, Steele crede că punctul de conflict dintre cele două țări ar fi Crimeea, ocupată de Rusia în 2014, unde niciuna dintre părți nu ar ceda. Dar, în Dobas, Rusia ar putea pierde controlul și ar ceda regiunea, într-un acord post-Putin.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

20 Nov. 2026, 10:22
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Nov. 2026, 10:22 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Republica Moldova va cheltui în anul 2027 nu mai puțin de 8,2 miliarde de lei numai pentru dobânzile aferente datoriei de stat, echivalentul a aproximativ 22,5 milioane de lei în fiecare zi. Suma este cu 1,69 miliarde de lei sau 26% mai mare decât cea prevăzută pentru anul 2026, potrivit datelor din proiectul bugetului de stat, aprobat de Guvern.

Creșterea este și mai mare dacă raportăm cheltuielile la anul 2025, când statul a plătit dobânzi de 4,27 miliarde de lei. Astfel, în numai doi ani, povara dobânzilor aproape se dublează și urmează să crească cu 3,93 miliarde de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 92%.

Cea mai mare parte a banilor va fi direcționată către deservirea datoriei interne. Ministerul Finanțelor estimează că dobânzile pentru împrumuturile contractate pe piața internă vor ajunge la 5,52 miliarde de lei în 2027, cu 1,14 miliarde de lei mai mult decât în anul curent. Această componentă va reprezenta peste 67% din totalul cheltuielilor pentru serviciul datoriei.

Din cele 5,52 miliarde de lei, aproximativ 4,82 miliarde vor fi utilizate pentru plata dobânzilor aferente valorilor mobiliare de stat emise pe piața primară. Alte 565,6 milioane de lei sunt prevăzute pentru dobânzile la valorile mobiliare emise în executarea garanțiilor de stat, iar 104,7 milioane de lei vor reprezenta costurile titlurilor de stat plasate direct persoanelor fizice.

Potrivit Ministerului Finanțelor, majorarea cheltuielilor pentru datoria internă este determinată de creșterea volumului de valori mobiliare de stat emise și de ratele dobânzilor prognozate pentru noile emisiuni.

Nici împrumuturile externe nu vor fi ieftine. Pentru plata dobânzilor aferente datoriei externe sunt prevăzute 2,68 miliarde de lei, cu 548 de milioane de lei mai mult decât în 2026. Autoritățile explică această evoluție prin majorarea soldului datoriei externe și a costurilor aferente împrumuturilor deja contractate sau planificate.

Presiunea asupra bugetului va continua să crească și în anii următori. Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, numai dobânzile pentru datoria externă vor ajunge la 3,25 miliarde de lei în 2028 și la 3,63 miliarde de lei în 2029. În cazul datoriei interne, cheltuielile vor urca la 5,91 miliarde de lei în 2028 și la 6,06 miliarde de lei în 2029.

Prin urmare, dacă prognozele se vor confirma, cheltuielile totale pentru serviciul datoriei de stat vor ajunge la aproximativ 9,16 miliarde de lei în 2028 și la 9,69 miliarde de lei în 2029.

În paralel, datoria de stat continuă să crească. Pentru sfârșitul anului 2027, autoritățile estimează un sold de aproximativ 186,5 miliarde de lei, echivalentul a 44,2% din Produsul Intern Brut. Din această sumă, aproape 119,9 miliarde de lei vor reprezenta datoria externă, iar 66,6 miliarde de lei datoria internă.

Majorarea datoriei este determinată în principal de necesitatea finanțării deficitului bugetar și de implementarea proiectelor investiționale și a reformelor incluse în Planul de Creștere Economică.

Pentru anul 2027, Guvernul anticipează venituri bugetare de 92,33 miliarde de lei și cheltuieli de 112,26 miliarde de lei, ceea ce înseamnă un deficit de aproape 19,93 miliarde de lei.