Fosta gimnastă Alina Kabaeva, presupusa iubită a lui Putin, se află pe noua listă negră a UE

Cel de-al șaselea pachet de sancțiuni impus de UE Rusiei include și o nouă listă neagră pe care se află, alături de alte aproximativ 60 de persoane, și presupusa iubită a lui Vladimir Putin, fosta gimnastă rusă, Alina Kabaeva.

După mai multe săptămâni de negocieri, noul pachet de sancţiuni include și extinderea listei negre a UE cu circa 60 de persoane, între care numeroşi militari ruşi suspectaţi de „crime de război” la Bucea, membri ai familiei purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, dar şi fosta gimnastă rusă Alina Kabaeva, presupusa iubită a lui Vladimir Putin.

Alina Kabaeva este originară din Tașkent, Uzbekistan, are 38 de ani, este cu 31 de ani mai tânără decât Vladimir Putin. Kabaeva este fostă gimnastă olimpică de gimnastică ritmică și ar fi de mai multă vreme iubita liderului. Ea prezidează Consiliul de Administrație al Grupului Național de Presă din Rusia, care controlează mai multe posturi de televiziune. Bunica ei, Anna Zațeplina este asociată cu Ghennadi Timcenko, un miliardar cu legături strânse cu Putin.

Supranumită „cea mai flexibilă femeie a Rusiei”, Kabaeva a câștigat două medalii olimpice, 14 medalii la Campionatul Mondial și 21 de medalii la Campionatul European.

Potrivit Bloomberg, care a relatat prima dată despre apariția presupui iubite a președintelui rus pe „lista neagră”, documentul privind sancțiunile o descrie pe Kabaeva ca fiind „strâns asociată cu președintele Vladimir Putin”.

În cursul unui summit care a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles, şefii de stat şi de guvern ai ţărilor din UE au ajuns în cele din urmă la un acord care ar trebui să ducă la reducerea cu 90% a importurilor de petrol rusesc până la sfârşitul anului, pentru a reduce substanţial mijloacele de finanţare a războiul declanşat de Moscova în Ucraina.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#iubită #sanctiuni #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, afirmă că revendicările sindicatelor din educație privind majorarea salariilor profesorilor sunt întemeiate, însă contextul bugetar actual nu permite satisfacerea acestora fără riscuri financiare. Potrivit oficialului, acceptarea cererilor în acest moment ar fi echivalentă cu „salarii pe datorie”.

„Solicitările sindicatelor privind majorările sunt pertinente. Am avut câteva consultări cu sindicatele la minister. Sper pentru bugetul din 2027 să avem consultări mult mai incluzive și să existe mai multe consultări. Acum, la 1 noiembrie am venit în funcție și a trebuit în scurt timp să facem și rectificarea și bugetul pentru 2026”, a declarat ministrul în cadrul unei emisiuni de la Moldova 1.

Andrian Gavriliță a explicat că discuțiile cu reprezentanții sindicatelor au avut loc, însă limitele bugetare nu permit, în prezent, majorări salariale fără a apela la împrumuturi. „Am avut discuții cu sindicatele și colegii ne-au înțeles. Astăzi să facem aceste majorări ar însemna să le facem pe datorie. Ar fi greșit față de ei să ne împrumutăm de pe piață ca să facem aceste majorări”, a subliniat ministrul Finanțelor.

Totodată, oficialul a reiterat angajamentul Guvernului de a reforma sistemul de salarizare în sectorul public printr-o nouă lege. „Avem angajamentul ca până în ianuarie 2027 să avem o nouă lege a salarizării. Vom face tot posibilul ca ea să fie gata și mai devreme. Sperăm să intre în vigoare de la 1 septembrie. Noua lege a salarizării va veni cu corectări la principiul salarizării. De la 10 valori de referință în câțiva ani urmează să ajungem doar la 4”, a precizat Andrian Gavriliță.

Amintim că Federația Sindicală a Educației și Științei a anunțat pentru astăzi o acțiune de protest la nivel național. Cadrele didactice și științifice din întreaga țară urmează ca, până la ora 11:30, să ridice o foaie albă și să citească public articolul 43 din Constituție, care garantează dreptul la muncă și la un salariu echitabil.