Fosta gimnastă Alina Kabaeva, presupusa iubită a lui Putin, se află pe noua listă negră a UE

Cel de-al șaselea pachet de sancțiuni impus de UE Rusiei include și o nouă listă neagră pe care se află, alături de alte aproximativ 60 de persoane, și presupusa iubită a lui Vladimir Putin, fosta gimnastă rusă, Alina Kabaeva.

După mai multe săptămâni de negocieri, noul pachet de sancţiuni include și extinderea listei negre a UE cu circa 60 de persoane, între care numeroşi militari ruşi suspectaţi de „crime de război” la Bucea, membri ai familiei purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, dar şi fosta gimnastă rusă Alina Kabaeva, presupusa iubită a lui Vladimir Putin.

Alina Kabaeva este originară din Tașkent, Uzbekistan, are 38 de ani, este cu 31 de ani mai tânără decât Vladimir Putin. Kabaeva este fostă gimnastă olimpică de gimnastică ritmică și ar fi de mai multă vreme iubita liderului. Ea prezidează Consiliul de Administrație al Grupului Național de Presă din Rusia, care controlează mai multe posturi de televiziune. Bunica ei, Anna Zațeplina este asociată cu Ghennadi Timcenko, un miliardar cu legături strânse cu Putin.

Supranumită „cea mai flexibilă femeie a Rusiei”, Kabaeva a câștigat două medalii olimpice, 14 medalii la Campionatul Mondial și 21 de medalii la Campionatul European.

Potrivit Bloomberg, care a relatat prima dată despre apariția presupui iubite a președintelui rus pe „lista neagră”, documentul privind sancțiunile o descrie pe Kabaeva ca fiind „strâns asociată cu președintele Vladimir Putin”.

În cursul unui summit care a avut loc săptămâna trecută la Bruxelles, şefii de stat şi de guvern ai ţărilor din UE au ajuns în cele din urmă la un acord care ar trebui să ducă la reducerea cu 90% a importurilor de petrol rusesc până la sfârşitul anului, pentru a reduce substanţial mijloacele de finanţare a războiul declanşat de Moscova în Ucraina.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#iubită #sanctiuni #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.