Fostul acționar Air Moldova are datorii de 81 milioane de euro

Compania aeriană low-cost Blue Air, fosta acționară la Air Moldova, la care statul român a devenit acționar în toamna anului trecut pentru că operatorul nu și-a achitat obligațiile în urma unui ajutor de stat din 2020, are o nouă conducere.

Potrivit Boardingpass.ro, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) a numit un nou director general și un nou Consiliu de Administrație pentru compania Blue Air.

În funcția de director general, cu un interimat de șase luni, a fost numit Adrian Ion Teleașă. El a fost numit de AAAS și în funcția de administrator al Airline Invest SA, firma care, înainte de preluarea de către Statul Român a companiei low-cost, deținea majoritatea acțiunilor Blue Air.

Noii membrii ai Consiliului de Administrație ai Blue Air Aviation SA, numiți de AAAS, sunt Adrian Marcut, Adrian Ion Teleașă și Diana Maria Popescu.

Diana Maria Popescu este singurul membru al noului Consiliu de Administrație care a făcut anterior parte și din vechiul CA al companiei low-cost.

Statul este acționar majoritar al Blue Air Aviation SA, unde deține 75% din acțiuni. Restul de 25% din acțiunile acestei companii sunt împărțite între Airlines Invest SA (1,191%) și Teodor Cristian Rada (23,809%).

Viitor neclar pentru Blue Air

Deocamdată, autoritățile nu au explicat ce planuri au pentru Blue Air, însă președintele Autorității a declarat în luna ianuarie că discuțiile cu potențialii investitori au eșuat. „Discuțiile despre un potențial investitor au eșuat, iar acum rămâne de văzut ce va decide judecătorul sindic”, a declarat la vremea respectivă Daniel Geantă, președintele AAAS, pentru Fanatik.

Recent, compania Air Claim, care facilitează obţinerea de despăgubiri pentru pasagerii transportului aerian, a cerut intrarea în insolvență a Blue Air și a spus spune că mai are de recuperat circa 85.000 de euro, operatorul făcând plăți considerabile (amiabil ori prin executare silită) pe parcursul anului 2022, potrivit unui anunț publicat pe Bursa de Valori București (BVB).

Air Claim spune că este prima companie care a solicitat în instanță intrarea în insolvență a Blue Air, însă solicitarea companiei nu a fost încă admisă, existând posibilitatea ca aceasta să fie în cele din urmă respinsă de judecători.

„Insolvența sau chiar falimentul BLUE AIR nu este de natură a afecta semnificativ veniturile AIR CLAIM. Costurile cu cesionarea respectivelor creanțe fiind puțin relevante, prin raportare la cifra de afaceri a societății. Cu toate acestea, se impune mențiunea că, dacă costurile sunt totuși limitate în ceea ce privește situația BLUE AIR, în ipoteza în care sumele respective nu vor fi recuperate, vor exista potențiale venituri ce rămân nerealizate (diferența dintre valoarea creanțelor și costul de achiziție). Valoarea de recuperat de la BLUE AIR, în momentul de față, se ridică la aproximativ 85.000 euro. Operatorul BLUE AIR a făcut plăți considerabile (amiabil ori prin executare silită) pe parcursul anului 2022”, potrivit BVB.

Datorii de peste 400 de milioane de lei la ANAF, sechestru pe 6 avioane

În același timp, compania aeriană low-cost Blue Air figurează în evidențele ANAF cu obligații de plată în sumă totală de 402,52 milioane lei echivalentul a 81 milioane de euro, scria Profit.ro la începutul lunii ianuarie. Din această sumă, 336 de milioane de lei sunt obligații de plată rezultate din ajutorul de stat acordat companiei în 2020, în contextul pandemiei de coronavirus.

Pentru recuperarea de sume restante la bugetul de stat, ANAF, prin Direcția de administrare a marilor contribuabili, a pus sechestru pe 6 aeronave, a înființat popriri asupra disponibilităților bănești, precum și adrese de înființare a popririi asupra sumelor datorate debitorului de către terți.

Din cele 6 avioane, însă, nota Boardingpass.ro în toamna anului trecut, doar două mai puteau efectua zboruri.

Conform fișei sintetice, în prezent, BlueAir Aviation figurează în evidențele ANAF cu obligații de plată în sumă totală de 402,52 milioane lei, astfel: suma de 66.595.172 lei reprezentând obligații fiscale; suma de 335.922.172 lei reprezentând ajutor de stat și ajutor de salvare acordat în 2020, în contextul pandemiei de coronavirus.

În anul 2018 când a fost vândută compania de stat AirMoldova, compania care a achiziționat-o Civil Aviation Group SRL achitat 50 mil. de lei asumându-și obligațiunea de a achita datoriile de 1,25 miliarde lei. Blue Air Aviation SA din România deținea 49% din capitalul Civil Aviation Group SRL. Un an an mai târziu aceasta s-a retras. Iar experții au calificat implicarea BlueAir drept paravan pentru distorsiona mesajul inițial prezentat de autorități după privatizare și ar deconspira intenția reală a privatizării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#anaf #blue air #datorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.