Fostul acționar AirMoldova are datorii de peste 430 de milioane de euro și peste 460 de creditori

Insolvența Blue Air scoate la iveală dimensiunea dezastrului pe care compania l-a lăsat în urmă. Tabelul preliminar al Blue Air Aviation SA, publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență din România, arată că peste 460 de creditori s-au înscris la masa credală, iar din totalul de creanțe solicitate de 2,7 miliarde de lei, circa 540 de milioane de euro, au fost acceptate creanțe de 2,1 miliarde de lei, circa 430 de milioane de euro.

462 de creditori, firme și persoane fizice au cerut înscrierea în tabelul preliminar al creanțelor Blue Air Aviation SA, cu un total de 2,7 miliarde de lei, arată tabelul consultant de Economica.net și pus la dispoziție de către platforma Termene.ro.

Compania a intrat în insolvență pe 22 martie. Din totalul creanțelor solicitate a fost acceptată suma de 2,1 miliarde de lei.

În categoria creanțelor garantate, cea mai mare sumă, de 388 milioane de lei a fost înscrisă pentru compania Air Lease Corporation, de la care Blue Air închiriase avioane.

Cu o creanță de peste 342 de milioane de lei figurează și Ministerul Finanțelor, adică ajutorul de stat acordat companiei pentru pierderile provocate de pandemia de COVID-19.

Cu o creanță de 300 de milioane de lei figurează și Hello Jets, firmă înființată în urmă cu doi ani de către Teodor Rada, acționarul Blue Air. Această creanță a fost înscrisă sub condiția suspensivă a determinării valorii de piață a bunurilor ce au fost executate de către Ministerul Finanțelor pentru recuperarea ajutorului de stat acordat companiei.

Creanțele salariale înscrise în tabel sunt de 19,33 milioane de lei și reprezintă salariile angajaților pentru lunile iunie, iulie, august și septembrie 2022. Restul salariilor, datorate până la deschiderea procedurii de însolvență vor fi actualizate din oficiu de către administratorul judiciar.

Valoarea creanțelor bugetare acceptate în tabelul preliminar este de 42 de milioane de euro. Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili a cerut înscrierea în tabel cu o creanță de 339 de milioane de lei, din care a fost acceptată doar suma de 13 milioane de lei, restul reprezentând ajutorul de stat care figurează în favoarea Ministerului Finanțelor.

Creanțele chirografare ale Blue Air, aproape un miliard de lei

948 de milioane de lei este valorea creanțelor înscrise în grupa celor chirografare, acolo unde sunt înscriși cei mai mulți creditori.

Printre ei se află și Bata Sky Imobiliare, fosta firmă care a deținut Blue Air, și care a cerut înscrierea în tabel cu suma de 124 de milioane de lei, creanță respinsă de administrator ca nefiind dovedită.

Air Lease Corporation figurează și aici cu o creanță de 321 milioane de lei, circa 64 milioane de euro, pe lângă cele 78 de milioane de euro din categoria creanțelor garantate.

S-au mai înscris pe lista creditorilor și aeroporturile și firmele care au oferit servicii conexe Blue Air în țară și străinătate.

Printre creditori se numără și:

Capital Financials Services: 96,5 milioane lei;
Eurocontrol: 57,9 milioane lei;
Teodor Rada: 45 milioane lei;
Up Lift Airport Services; 29,3 milioane lei;
Blue Air Technic: 20,6 milioane lei;
TAROM: 2,12 milioane lei;
Societatea Română de Televiziune: 408.839 lei;
STB: 98.271 lei;
Masterange România, firmă deținută indirect de Ion Țiriac: 14.598 lei

În anul 2018 când a fost vândută compania de stat AirMoldova, compania care a achiziționat-o Civil Aviation Group SRL achitat 50 mil. de lei asumându-și obligațiunea de a achita datoriile de 1,25 miliarde lei. Blue Air Aviation SA din România deținea 49% din capitalul Civil Aviation Group SRL. Un an an mai târziu aceasta s-a retras. Iar experții au calificat implicarea BlueAir drept paravan pentru distorsiona mesajul inițial prezentat de autorități după privatizare și ar deconspira intenția reală a privatizării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#acționar #airmoldova #datorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.