Fostul acționar AirMoldova are datorii de peste 430 de milioane de euro și peste 460 de creditori

02 Iul. 2023, 07:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Iul. 2023, 07:05 // Actual //  bani.md

Insolvența Blue Air scoate la iveală dimensiunea dezastrului pe care compania l-a lăsat în urmă. Tabelul preliminar al Blue Air Aviation SA, publicat în Buletinul Procedurilor de Insolvență din România, arată că peste 460 de creditori s-au înscris la masa credală, iar din totalul de creanțe solicitate de 2,7 miliarde de lei, circa 540 de milioane de euro, au fost acceptate creanțe de 2,1 miliarde de lei, circa 430 de milioane de euro.

462 de creditori, firme și persoane fizice au cerut înscrierea în tabelul preliminar al creanțelor Blue Air Aviation SA, cu un total de 2,7 miliarde de lei, arată tabelul consultant de Economica.net și pus la dispoziție de către platforma Termene.ro.

Compania a intrat în insolvență pe 22 martie. Din totalul creanțelor solicitate a fost acceptată suma de 2,1 miliarde de lei.

În categoria creanțelor garantate, cea mai mare sumă, de 388 milioane de lei a fost înscrisă pentru compania Air Lease Corporation, de la care Blue Air închiriase avioane.

Cu o creanță de peste 342 de milioane de lei figurează și Ministerul Finanțelor, adică ajutorul de stat acordat companiei pentru pierderile provocate de pandemia de COVID-19.

Cu o creanță de 300 de milioane de lei figurează și Hello Jets, firmă înființată în urmă cu doi ani de către Teodor Rada, acționarul Blue Air. Această creanță a fost înscrisă sub condiția suspensivă a determinării valorii de piață a bunurilor ce au fost executate de către Ministerul Finanțelor pentru recuperarea ajutorului de stat acordat companiei.

Creanțele salariale înscrise în tabel sunt de 19,33 milioane de lei și reprezintă salariile angajaților pentru lunile iunie, iulie, august și septembrie 2022. Restul salariilor, datorate până la deschiderea procedurii de însolvență vor fi actualizate din oficiu de către administratorul judiciar.

Valoarea creanțelor bugetare acceptate în tabelul preliminar este de 42 de milioane de euro. Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili a cerut înscrierea în tabel cu o creanță de 339 de milioane de lei, din care a fost acceptată doar suma de 13 milioane de lei, restul reprezentând ajutorul de stat care figurează în favoarea Ministerului Finanțelor.

Creanțele chirografare ale Blue Air, aproape un miliard de lei

948 de milioane de lei este valorea creanțelor înscrise în grupa celor chirografare, acolo unde sunt înscriși cei mai mulți creditori.

Printre ei se află și Bata Sky Imobiliare, fosta firmă care a deținut Blue Air, și care a cerut înscrierea în tabel cu suma de 124 de milioane de lei, creanță respinsă de administrator ca nefiind dovedită.

Air Lease Corporation figurează și aici cu o creanță de 321 milioane de lei, circa 64 milioane de euro, pe lângă cele 78 de milioane de euro din categoria creanțelor garantate.

S-au mai înscris pe lista creditorilor și aeroporturile și firmele care au oferit servicii conexe Blue Air în țară și străinătate.

Printre creditori se numără și:

  • Capital Financials Services: 96,5 milioane lei;
  • Eurocontrol: 57,9 milioane lei;
  • Teodor Rada: 45 milioane lei;
  • Up Lift Airport Services; 29,3 milioane lei;
  • Blue Air Technic: 20,6 milioane lei;
  • TAROM: 2,12 milioane lei;
  • Societatea Română de Televiziune: 408.839 lei;
  • STB: 98.271 lei;
  • Masterange România, firmă deținută indirect de Ion Țiriac: 14.598 lei

În anul 2018 când a fost vândută compania de stat AirMoldova, compania care a achiziționat-o Civil Aviation Group SRL achitat 50 mil. de lei asumându-și obligațiunea de a achita datoriile de 1,25 miliarde lei. Blue Air Aviation SA din România deținea 49% din capitalul Civil Aviation Group SRL. Un an an mai târziu aceasta s-a retras. Iar experții au calificat implicarea BlueAir drept paravan pentru distorsiona mesajul inițial prezentat de autorități după privatizare și ar deconspira intenția reală a privatizării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.