Fostul cancelar Gerhard Schroeder spune că va demisiona dacă Putin întrerupe livrările de gaze către Germania

Fostul cancelar german Gerhard Schroeder, ale cărui strânse legături cu preşedintele rus Vladimir Putin s-au dovedit a fi extrem de controversate de la începutul războiului din Ucraina, a declarat pentru cotidianul american New York Times că liderul de la Kremlin nu va întrerupe livrările ruseşti de gaz către Germania.

Într-un interviu care urmează să fie publicat duminică, Gerhard Schroeder, care de când s-a retras din politică şi-a asumat un rol profitabil în fruntea consiliului de administraţie al gigantului energetic de stat rus Rosneft, dar a lucrat şi pentru gazoductele Nord Stream şi Nord Stream 2, a sugerat că va demisiona numai dacă Putin va închide robinetul de gaz către Germania, relatează agenția DPA, citată de Agerpres.
„Nu se va întâmpla”, spuse el. Dar dacă va fi aşa, „atunci voi demisiona”, a confirmat Schroeder, fără a preciza la care dintre funcţii se referă.

Fostul cancelar a fost aspru criticat în Germania pentru că nu a întrerupt legăturile cu industria rusă a combustibililor fosili, în ciuda invaziei ruse a Ucrainei.

Gigantul energetic rus Gazprom l-a nominalizat, de asemenea, pe Schroeder pentru o funcţie în consiliul de administraţie la începutul lunii februarie – cu puţin timp înainte de începerea războiului din Ucraina.
Potrivit New York Times, Schroeder a refuzat să precizeze dacă va accepta nominalizarea Gazprom.

#gaz #Germania #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.