Fostul șef de la CFM, Oleg Tofilat dezvăluie afacerea păguboasă cu locațiunea spațiilor Aeroportului Chișinău

Oleg Tofilat, fostul director al CFM, a criticat licitația spațiilor comerciale de la Aeroportul Internațional Chișinău, afirmând într-o postare pe Facebook că aceasta nu servește interesul public și este toxică din toate punctele de vedere.

Obiective și declarații:

1. Majorarea Veniturilor Non-Aeronautice: Tofilat susține că licitația ar trebui să contribuie la majorarea veniturilor non-aeronautice ale Aeroportului, reducând astfel tarifele aeroportuare și atrăgând mai mulți pasageri.
2.Calitatea Deservirii Vizitatorilor: Un alt obiectiv este asigurarea unei experiențe de călătorie de înaltă calitate, care ar contribui la creșterea numărului de pasageri.
3. Eliminarea Exponenților Grupului Șor: Deși Tofilat recunoaște că Aeroportul funcționează bine din punct de vedere al serviciilor oferite, el subliniază necesitatea eliminării exponenților grupului Șor din activitățile economice ale Aeroportului.

Condiții propuse:

4. Asigurarea unui proces transparent și echitabil.
5. Atragerea partenerilor de încredere, la condiții reciproc avantajoase, pentru a demonstra că în Moldova se poate și altfel decât până acum.

Evoluția situației:

1. Există corespondență privind preluarea spațiilor comerciale între o companie internațională și Aeroport în primăvara lui 2023.
2. Autoritățile au ales să utilizeze instrumentul de locațiune a activelor neutilizate, considerat nepotrivit de către Tofilat.
3. Responsabilitatea pentru proces a fost declinată de către Guvern, MIDR și APP, fiind plasată pe consiliul de administrație și pe întreprinderea de stat ”Aeroportul Internațional Chișinău”.
4. Caietul de sarcini prevede condiții care nu corespund obiectivelor declarate, inclusiv o perioadă de locațiune de trei ani și criterii de eligibilitate stranii.

„Fără prevederi de partajare a veniturilor viitoare între locatar și Aeroport (practică esențială pentru asigurarea veniturilor non-aeronautice, iar lipsa acestor prevederi în viziunea mea este prejudiciere deliberată a interesului public cu vreo 100-150 milioane de lei)”, constată Tofilat.

Concluzii și apel la acțiune:

Tofilat susține că licitația actuală ar putea afecta grav interesul public și ar trebui anulată și regândită. El propune elaborarea unui nou caiet de sarcini în două săptămâni, care să fie mai adecvat obiectivelor stabilite.

În final, Tofilat exprimă încrederea în competența și discernământul autorităților publice din Moldova pentru a rezolva această situație în beneficiul Aeroportului, călătorilor și statului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Aeroport #Tofilat #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei anunță că, în luna aprilie 2025, volumul total al depozitelor noi atrase la termen a crescut cu 9,4%, atingând valoarea de 4,44 miliarde lei, comparativ cu luna martie. Evoluția a fost impulsionată în special de creșterea spectaculoasă a depozitelor în valută, care s-au majorat cu 81,3%, până la 1,95 miliarde lei.

În schimb, depozitele atrase în moneda națională au scăzut cu 16,5%, coborând la 2,49 miliarde lei, ceea ce a redus ponderea acestora în total la doar 56,2%.

Rata medie nominală la depozitele noi atrase în lei a crescut cu 0,26 puncte procentuale, ajungând la 4,83%, în timp ce dobânda la depozitele în valută a crescut ușor la 1,33%.

Cele mai populare termene de constituire a depozitelor au fost între 2 și 5 ani (61,2% din total), urmate de cele cu termen între 6 și 12 luni (16,1%).

Depozitele atrase de la populație au totalizat 2,97 miliarde lei, în scădere cu 3,1% față de luna martie. Totuși, comparativ cu aprilie 2024, depozitele persoanelor fizice în moneda națională s-au dublat aproape (+80,6%), iar cele în valută au crescut cu 36,6%.

Dobânda medie oferită pentru depozitele în lei ale persoanelor fizice a crescut la 5,16% (+0,46 p.p.), iar pentru cele în valută la 1,35% (+0,17 p.p.).

Depozitele firmelor în moneda națională au scăzut cu 25,4%, ajungând la 537 milioane lei, în timp ce cele în valută s-au majorat de 3,4 ori, până la 924,4 milioane lei. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, depozitele în valută ale companiilor sunt de 3,5 ori mai mari, ceea ce sugerează o mutare clară a economiilor către valute străine.

Dobânda medie la depozitele companiilor în lei a scăzut semnificativ cu 0,50 p.p., la 3,65%, iar la cele în valută a coborât la 1,30% (-0,24 p.p.).