FOTO Antreprenorii autohtoni au cucerit locuitorii din Cluj Napoca la Expoziția „Republica Moldova Prezintă”

Circa 20 de antreprenori autohtoni au participat, în perioada 19-21 mai 2023, la Expoziția „Republica Moldova Prezintă. Aceasta a fost organizată la Cluj- Napoca, România, în cadrul evenimentului „Zilele Clujului”.

„Din anul 2016, Camera de Comerți și Industrie (CCI) a Republicii Moldova organizează, tradițional, participarea companiilor autohtone în cadrul Expoziției „Republica Moldova Prezintă” în România. Am fost la Iași, Brașov, Baia-Mare, Ploiești, iar anul acesta, în premieră, am ajuns și la Cluj-Napoca. Pentru noi ca organizatori, dar și pentru antreprenorii autohtoni, este o mare bucurie și mândrie, totodată, pentru că suntem așteptați cu ardoare, de fiecare dată în România. Produsele noastre au valoare, sunt calitative, competitive și merită să fie cunoscute în cât mai multe regiuni din România. Mulțumesc partenerilor pentru suport, și desigur, participanților care ne reprezintă țara cu mândrie”, a spus Sergiu HAREA, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova.

Potrivit Vioricăi Cazacu, Șefa Secției Evenimente de Afaceri, Târguri și Expoziții din cadrul CCI, evenimentul a fost un prilej în plus de a demonstra cât sunt de bune produsele noastre și merită promovate.

„Sunt mândră de producătorii autohtoni, care cu multă dăruire și curaj și-au promovat produsele, aici, în România. CCI a fost și continuă să fie un susținător aprig al companiilor autohtone, promovând produsele de calitate”.

Șefa Secției Evenimente de Afaceri, Târguri și Expoziții a mai menționat că standurile companiilor moldovenești au fost vizitate de un număr impresionant de români, care au apreciat fiecare produs moldovenesc.

Livia Titica, reprezentanta brandului „LiRo” a menționat că atmosfera la Cluj-Napoca a fost una foarte frumoasă, întrucât oamenii au vizitat standurile moldovenești până târziu și au făcut cunoștință cu produsele noastre.

„Datorită Camerei de Comerț și Industrie am ajuns aici, și le mulțumim pentru această oportunitate”, a menționat Nicolae Tronciu, reprezentantul „Vinăriei Tronciu”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Aceste evenimente ne ajută foarte mult. Noi ne-am promovat vinurile, și vrem să mai venim pe piața din România”, a spus Lilian Popescu, reprezentantul „Divus Wineri”.

„Sunt minunate aceste evenimente căci ne cunoaște publicul, putem stabili parteneriate, ne extindem și noi un pic gama de produse, mai cunoaștem lucruri noi, numai plusuri. Ne dorim să mergem în toată România cu produsele noastre”, a declarat Maria Bobeica, reprezentanta „Levantica”.

„Am avut ocazia să analizăm și să cunoaștem preferințele oamenilor, sunt diferite de cele ale consumatorilor din țara noastră, sau chiar din Iași, e o experiență minunată”, a spus Marin Ceban, reprezentantul „Mira”.

Participanții expoziției au fost susținuți și de un grup de moldoveni stabiliți la Cluj-Napoca, care au așteptat cu nerăbdare să revadă produsele îndrăgite.

„Suntem o mică, dar inimoasă părticică din comunitatea basarabenilor stabiliți în Cluj, și susținem parcursul european al țării noastre, susținem din tot sufletul producătorii noștri”, a spus un vizitator al expoziției.

Ediția din acest an a fost organizată de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, cu suportul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, Ambasadei Republicii Moldova în România, Primăriei Cluj-Napoca, Consiliului local Cluj-Napoca și Asociației Meșteșugarilor Cluj-Napoca.

#CCI a RM #Cluj #producatori #Expoziție

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La începutul anilor 1990, odată cu încheierea Războiului Rece, ţările europene au profitat de aşa-numitele dividende al păcii(beneficiile economice ale reducerii bugetelor pentru apărare – n.r). Acestea au redus bugetele de apărare şi au casat sau au vândut cantităţi mari de echipamente, convinse că un război terestru major pe continent nu mai reprezenta un scenariu plauzibil. Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina la începutul anului 2022 a pus capăt acestei iluzii, scrie Bloomberg

Acum, guvernele din întreaga Europă s-au angajat să crească semnificativ cheltuielile militare pentru a se pregăti pentru tipul de conflict prelungit şi de mare intensitate pe care îl duce Ucraina. Cu toate acestea, rezultatele au fost inegale, ridicând întrebarea dacă şi când va fi Europa pregătită pentru viitoarele provocări de securitate.

În 1989, cheltuielile militare ale membrilor NATO au depăşit în medie 4% din PIB, deoarece statele membre au căutat să menţină şi să consolideze propriile linii de apărare pentru a fi gata în eventualitatea unui război deschis de URSS şi aliaţii săi.

După prăbuşirea URSS, guvernele s-au grăbit să profite de relaxarea tensiunilor dintre superputeri. Acestea au redus cheltuielile pentru apărare, redirecţionând resursele către domenii mai productive şi mai populare, cum ar fi asistenţa medicală şi socială.

Tancurile, artileria şi alte tipuri de armament greu au fost casate sau vândute. Această tendinţă s-a accelerat după atacurile din 11 septembrie 2001 asupra SUA, deoarece forţele concepute pentru războiul terestru au fost reconfigurate în unităţi mobile, mai puţin înarmate, pentru misiuni de combatere a terorismului în întreaga lume.

Până în 2014, membrii europeni ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord au alocat în medie 1,4% din PIB pentru apărare. Germania avea mai puţin de 1.000 de tancuri şi vehicule de luptă de infanterie combinate, faţă de 7.000 (numai în Germania de Vest) în timpul Războiului Rece.

În cazul SUA, marele câştigător al Războiului Rece, beneficiile economice au fost de scurtă durată. Cheltuielile pentru apărare au scăzut de la 6% din PIB în 1989 la un minim de 3% în 2001, dar au inversat cursul după ce atacurile din 11 septembrie au precipitat războaiele americane majore din Afganistan şi Irak. Aceste angajamente au dus la o creştere a cheltuielilor până la 5% din PIB în 2010, înainte de a se stabiliza la aproximativ 3,5% în ultimii ani.

Scăderea cheltuielilor pentru apărare în rândul membrilor europeni ai NATO a început să se inverseze în 2014, după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea. În acel an, alianţa a stabilit un termen limită de 2024 pentru ca membrii să atingă un obiectiv de cheltuieli de 2%, ignorat anterior. Puţini erau pe cale să reuşească acest lucru în momentul în care invazia în toată regula a Ucrainei a schimbat radical percepţiile cu privire la cât de multă apărare are nevoie Europa.

Mulţi oficiali europeni şi americani consideră că preşedintele rus Vladimir Putin este hotărât să subordoneze naţiuni care au făcut parte cândva din Uniunea Sovietică. La doar câteva luni după începerea războiului, NATO a adoptat o strategie actualizată care a identificat Rusia ca fiind „cea mai semnificativă şi directă ameninţare a alianţei”. Versiunea anterioară, din 2010, viza un „parteneriat strategic” cu Rusia.

Unele guverne au ajuns să reexamineze doctrinele de apărare care definesc tipurile de războaie pentru care continentul ar trebui să se pregătească. Cei mai mulţi analizează – într-o măsură mai mare sau mai mică – cum să refacă stocurile de tancuri, sisteme antitanc şi antiaeriene, rachete ghidate de precizie, baterii de artilerie şi muniţie, precum şi dronele care s-au dovedit esenţiale în războiul din Ucraina. Compania de consultanţă McKinsey & Co a estimat că, fără război, cheltuielile europene pentru apărare din 2021 până în 2026 ar fi crescut cu 14%, iar conflictul va împinge această creştere la cel puţin 53%, de la 296 miliarde de euro (317 miliarde de dolari) la 453 miliarde de euro, conform estimărilor sale.

Decizia Germaniei în contexul războiului a fost poate cea mai spectaculoasă. Dintre statele NATO, cea mai mare economie a Europei a alocat una dintre cele mai mici părţi din PIB pentru apărare. Dar, la câteva zile după ce Rusia a invadat Ucraina, cancelarul Olaf Scholz a anunţat o creştere de 100 de miliarde de euro a cheltuielilor militare. Franţa şi-a majorat cu o treime alocarea bugetară pe şase ani pentru apărare.

Polonia a întocmit o listă de cumpărături care include sute de lansatoare de rachete HIMARS, care au avut un impact semnificativ în Ucraina, precum şi de trei ori mai multe tancuri decât au Franţa şi Marea Britanie împreună şi de şase ori mai multe piese de artilerie autopropulsate decât posedă Germania.

Dacă guvernele vor fi capabile să plătească pentru modernizările ambiţioase în domeniul apărării rămâne o întrebare deschisă. Apelurile pentru mai multe cheltuieli vin într-o perioadă de inflaţie ridicată şi de cerere mare de creşteri salariale în sectorul public, precum şi de subvenţii şi investiţii necesare pentru a îndeplini obiectivele de combatere a schimbărilor climatice. În plus, costul reconstrucţiei Ucrainei, în cele din urmă, va fi ridicat, acesta fiind estimat la câtva sute de miliarde de euro.