(FOTO) Cascada spectaculoasă din România a cărei apă nu îngheață niciodată. Legenda îi atrage și pe turiștii străini

Undeva în România există o cascadă spectaculoasă, cu o cădere de apă de aproximativ 38- 43 de metri înălțime și o lățime de 22 metri. Este vorba despre Clocota, care se află la marginea stațiunii balneare Georgiu-Băi, din județul Hunedoara. Are o legendă care îi atrage chiar și pe turiștii străini.

Cascada Clocota se află la o distanță de 46 de kilometri de Deva și este locul unde se întâlnesc mai multe izvoare termale.

Este ușor de ajuns datorită faptului că are un amplasament favorabil. Accesul se face pe o străduță îngustă, care se separă de drumul din centrul civic al stațiunii. Asta înseamnă că, deși poteca nu este foarte lungă, e indicat să aveți o vestimentație potrivită pentru o plimbare în natură.

Dincolo de frumusețea locului, un alt lucru o face și mai specială. Apa cascadei Clocota nu îngheață niciodată pentru că ea colectează un mic râu și toate cele 16 izvoare termominerale din zonă. Experții consideră că apa cascadei Clocota este una pură și plată.

Liniștea din zona stațiunii balneare Georgiu-Băi este tulburată doar de zgomotul pe care îl face apa atunci când se lovește de stânci sau când ajunge în bazinele cascadei.

Legenda cascadei

Se crede că Clocota a apărut undeva în perioada Imperiului Austro-Ungar. Legenda cascadei spune că un ofițer s-a îndrăgostit de fata unui morar din zonă. Părinții fetei au obligat-o pe aceasta să se căsătorească cu el, cu toate că inima ei aparținea altui bărbat.

Nici povestea de dragoste dintre fata morarului și ofițer nu a avut un final fericit. Tânăra a ales să-și pună capăt zilelor chiar în locul unde se află cascada. A ales să se arunce de pe stânci chiar în apă.

Astfel, lacrimile și corpul ei au fost înghițite de apele Clocotei, care nu îngheață nici măcar iarna, ci curge liniștită.

#cascada clocota #legenda #turisti #calatorii #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.