FOTO Familia care produce chips-uri din mere și prune uscate: Ne-am gândit să dăm fructelor proaspete o viață mai lungă

Familia Cibotaru din Republica Moldova au comercializat ani la rând fructe proaspete. Acum, ei au decis să vândă fructe uscate, întrucât aceste gustări sănătoase sunt la mare căutare în țările Uniunii Europene. Astfel, compania Nisvinex Grup a creat propriul brand și produce chips-uri din mere și prune uscate care vor fi exportate în țările UE.

În 2020, compania a accesat un împrumut în valoare de peste 1 milion de euro în cadrul liniei de creditare Livada Moldovei, program susținut de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Investiții. Finanțarea a fost necesară pentru dezvoltarea infrastructurii, prin construcția și echiparea unei hale pentru păstrarea și procesarea fructelor, cu o capacitate de 1.200 de tone. Aportul întreprinderii a constituit mai mult de 1 milion de euro, investiții care au constat din utilaje agricole, de procesare a producției horticole, precum și investiții în depozitul frigorific.

„Odată ce investițiile au fost abia făcute suntem încă în proces de estimare a evoluției cifrei de afaceri, despre un rezultat final vom putea vorbi peste doi sau trei ani. Deocamdată, putem spune că în urma investiției făcute în construcția primului depozit frigorific cifra de afaceri a crescut de două-trei ori”, menționează Luminița Cibotaru.

Acesta este al treilea depozit frigorific al companiei și permite păstrarea fructelor chiar și pentru o perioadă de jumătate de an.

„Strugurii i-am depozitat și majoritatea au mers la export, în România. Pentru noi, aceasta este o piață extraordinară. Ei când aud că produsul e din Moldova știu că e gustos și de calitate. Suntem foarte mulțumiți de posibilitățile pe care ni le oferă această piață”, spune Luminița Cibotaru.

Datorită investiției în depozit, au fost create noi locuri de muncă. 30 de oameni din satele din apropiere lucrează în două ture. Aici, fructele sunt spălate, decojite, tăiate și uscate. Compania a creat propriul brand și vinde acum chips-uri din mere roșii și verzi, prune uscate, dar și inele de mere în ciocolată.

„Tendința la nivel mondial sunt ambalajele mici. Oamenii preferă să cumpere 50-100 de grame, dar să știe că vor consuma tot. Tendința este să fie cât mai puțină risipă. De altfel, ne-am gândit să dăm fructelor proaspete o viață mai lungă. Le uscăm cu grijă, conservând vitaminele și mineralele pentru mai mult timp. Am început cu gândul de a oferi copiilor o gustare sănătoasă la școală și din dorința de a promova un stil de viață sănătos”.

În 2020, Nisvinex Grup a recoltat 750 de tone de mere, 600 de prune și 800 de tone de struguri. Aproape 30% din fructe au fost exportate.

#chips-uri #prune #fructe #mere #afacere #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.