UE nu declară Rusia stat terorist: „Nu dispunem de cadrul juridic”

Ylva Johansson, comisar european pentru Afaceri Interne, a transmis, în timpul unei sesiuni din Parlamentul European, că Rusia nu poate fi declarată un stat terorist, asta pentru că Uniunea Europeană nu dispune de un cadrul legal pentru a face acest lucru.

Comisarul Ylva Johansson a reiterat că o astfel de chestiune ar putea fi adoptată doar la nivelul Parlamentelor naționale, având în vedere că UE nu este îndrituită să declare a fi terorist un stat terț.

UE nu poate declara Rusia drept stat terorist

Ylva Johansson a adăugat că războiul dintre Rusia și Ucraina a ajuns într-o nouă fază, în care trupele ucrainene reușesc să-și apere teritoriul, asta în timp ce Rusia amenință omenirea cu utilizarea armei nucleare.

„Cu cât armata ucraineană are mai mult succes, cu atât mai mult Rusia atacă civili, infrastructura civilă. Războiul agresiv al Moscovei este o încălcare gravă a dreptului umanitar internațional, criminalii de război trebuie trași la răspundere”, a transmis Ylva Johansson.

Comisarul european a continuat apoi: „Rusia a pierdut deja războiul, pierde din ce în ce mai mult pe câmpul de luptă. UE trebuie să rămână unită, iar Ucraina va triumfa”, a mai adăugat Ylva Johansson.

Rusia trebuie pedepsită pentru crimele din Ucraina, spune europarlamentarul Radosław Sikorski

Recent, Parlamentul European ceruse ca Federația Rusă să fie recunoscută drept un stat terorist, și nu doar un stat care sponsorizează actele de terorism internațional.

„Există două definiții ale terorismului. Primul este utilizarea deliberată a violenței extreme pentru a atinge obiectivele politice, al doilea este dat de atacurile combatanților asupra civililor în timpul conflictului armat. Escadrilele ruse de moarte l-au ucis pe președintele Ceceniei, Yandarbiev, în 2004, la Doha, l-au ucis pe Litvinenko la Londra folosind poloniu, au încercat să-l asasineze pe Skripal în Salisbury folosind „Novichok” – și acest lucru continuă. Știm cu toții ce face Putin orașelor ucrainene în acest moment. Prin urmare, Rusia îndeplinește ambele definiții.

Toate aceste asasinate și atacuri au fost comise de angajați cu normă întreagă ai serviciilor speciale rusești, adică chiar Federația Rusă. Pe baza acestui fapt, Rusia nu este un sponsor al terorismului, ci un stat terorist. Provocarea cu care ne confruntăm este să adoptăm o legislație, așa cum s-a făcut în Statele Unite, care va permite victimelor acestui terorism să solicite despăgubiri în detrimentul activelor statului rusesc. Iar acesta ar trebui să fie scopul acțiunilor noastre și al anunțului nostru, pe care intenționăm să-l facem”, a argumentat europarlamentarul polonez Radosław Sikorski, membru al grupului politic PPE din Parlamentul European, conform Hirado.hu.

#terosim #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.