Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


UE nu declară Rusia stat terorist: „Nu dispunem de cadrul juridic”

UE nu declară Rusia stat terorist: „Nu dispunem de cadrul juridic”

19 Oct. 2022, 16:53
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Oct. 2022, 16:53 // Actual //  bani.md

Ylva Johansson, comisar european pentru Afaceri Interne, a transmis, în timpul unei sesiuni din Parlamentul European, că Rusia nu poate fi declarată un stat terorist, asta pentru că Uniunea Europeană nu dispune de un cadrul legal pentru a face acest lucru.

Comisarul Ylva Johansson a reiterat că o astfel de chestiune ar putea fi adoptată doar la nivelul Parlamentelor naționale, având în vedere că UE nu este îndrituită să declare a fi terorist un stat terț.

UE nu poate declara Rusia drept stat terorist

Ylva Johansson a adăugat că războiul dintre Rusia și Ucraina a ajuns într-o nouă fază, în care trupele ucrainene reușesc să-și apere teritoriul, asta în timp ce Rusia amenință omenirea cu utilizarea armei nucleare.

„Cu cât armata ucraineană are mai mult succes, cu atât mai mult Rusia atacă civili, infrastructura civilă. Războiul agresiv al Moscovei este o încălcare gravă a dreptului umanitar internațional, criminalii de război trebuie trași la răspundere”, a transmis Ylva Johansson.

Comisarul european a continuat apoi: „Rusia a pierdut deja războiul, pierde din ce în ce mai mult pe câmpul de luptă. UE trebuie să rămână unită, iar Ucraina va triumfa”, a mai adăugat Ylva Johansson.

Rusia trebuie pedepsită pentru crimele din Ucraina, spune europarlamentarul Radosław Sikorski

Recent, Parlamentul European ceruse ca Federația Rusă să fie recunoscută drept un stat terorist, și nu doar un stat care sponsorizează actele de terorism internațional.

„Există două definiții ale terorismului. Primul este utilizarea deliberată a violenței extreme pentru a atinge obiectivele politice, al doilea este dat de atacurile combatanților asupra civililor în timpul conflictului armat. Escadrilele ruse de moarte l-au ucis pe președintele Ceceniei, Yandarbiev, în 2004, la Doha, l-au ucis pe Litvinenko la Londra folosind poloniu, au încercat să-l asasineze pe Skripal în Salisbury folosind „Novichok” – și acest lucru continuă. Știm cu toții ce face Putin orașelor ucrainene în acest moment. Prin urmare, Rusia îndeplinește ambele definiții.

Toate aceste asasinate și atacuri au fost comise de angajați cu normă întreagă ai serviciilor speciale rusești, adică chiar Federația Rusă. Pe baza acestui fapt, Rusia nu este un sponsor al terorismului, ci un stat terorist. Provocarea cu care ne confruntăm este să adoptăm o legislație, așa cum s-a făcut în Statele Unite, care va permite victimelor acestui terorism să solicite despăgubiri în detrimentul activelor statului rusesc. Iar acesta ar trebui să fie scopul acțiunilor noastre și al anunțului nostru, pe care intenționăm să-l facem”, a argumentat europarlamentarul polonez Radosław Sikorski, membru al grupului politic PPE din Parlamentul European, conform Hirado.hu.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.