(foto) O casă cât o insulă! Top 5 case care ocupă o insulă întreagă!

26 Iun. 2021, 14:30
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
26 Iun. 2021, 14:30 // Au Bani //  MD Bani

În timp ce unii își doresc o casă cu o curte mare, în care să aibă loc să se miște, să încingă un grătar, în unele părți ale lumii, alți oameni au ales să-și înghesuie casa pe unele dintre cele mai mici insule din lume.

Iată 5 case care ocupă o insulă întreagă:

1. Casa de pe Insula ”Spațiu suficient”

Este o traducere puțin adaptată, dar insula se numește „Just Enough Room” și se găsește la granița dintre Canada și SUA, într-o regiune cunoscută drept „Granița celor 1.000 de insule”.

Just Enough Room Island s-a numit inițial Hub Island și are o suprafață mai mică de 310 metri pătrați, dar a devenit locul pe care înstărita familie Sizelands și-a ridicat o casă. Insula a fost cumpărată în 1950 și, după cum vedeți în imaginea de mai jos, este ocupată aproape în întregime de o casă.

2. Casa construită pe o insulă, ca protest la adresa guvernului SUA

Tot în SUA, în Golful Narragansett, în apropiere de Jamestown, statul Rhode Island, al cărui nume a fost ales după insula grecească Rodos, din Marea Egee, găsim încă o casă cocoțată pe o mică insulă.

A fost construită în anul 1905 de către un cunoscut finanțist originar venit din Philadelphia, pe numele lui Joseph Lovering Wharton, și care nu era foarte iubit de autorități.

Construcția acestei case a venit ca un gest de rebeliune față de guvernul american, după ce autoritățile l-au deposedat de locuința de vară din Fort Wetherill, care se afla la sud de Jamestown. Supărat că a fost evacuat din propria casă de vacanță, Wharton a decis să construiască una nouă, într-un loc unde autoritățile să nu-l mai deranjeze niciodată.

3. O casa prea mare pentru insula pe care a fost construită

În Canada, în mijlocul lacului Steenburg, din statul Ontario, se găsește o casă care este chiar prea mare pentru insula pe care a fost ridicată. Casa stă mai mult pe pontoane decât pe sol.

Locuința oferă două dormitoare și este alimentată în totalitate cu energie electrică furnizată de panourile solare cu care a fost dotată. A fost construită din lemn, în 2018, și a fost scoasă la vânzare în 2020, pentru 325.000 de dolari.

4. Casă din Norvegia

Am găsit poza în mai multe locuri, dar singura informație concretă despre casa de mai jos a fost aceea că se găsește în Norvegia. Uitându-ne la imagine, putem spune că proprietarul ar mai fi putut construi ceva pe această insulă. Parcă mai era loc pe stânga din spatele casei.

Spațiul este ceva mai generos, din moment ce proprietarul a avut loc să contruiască și un garaj pentru barca lui.

5. Villa de pe Dunbar Rock – Caraibe

O altă construcție care abia de are loc pe insula pe care a fost ridicată este Villa de pe Dunbar Rock, care aparține Hondurasului, în minunatele ape ale Mării Caraibilor. Nu este neapărat reședința cuiva, fiind utilizată în scop turistic. Doritorii pot să o închirieze doar pentru ei și să se bucure pe deplin de izolare, de liniște și de vremea plăcută din Caraibe.

Clădirea a fost construită în 1996, dispune de o echipă de oameni care se ocupă tot timpul de întreținerea ei și de oaspeții săi. Potrivit site-ului oficial al acestei destinații de vis din Caraibe, sunt locuri suficiente pentru 24 de persoane.

Sursa: WallStreet.ro

Realitatea Live

07 Feb. 2026, 09:51
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Feb. 2026, 09:51 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!