(FOTO) O nouă funcție de lux pentru superyachturi. Cum Benetti Yach crează un nou stil de viață prin Oasis Deck

Fondată în 1873, Benetti Yachts, deținută de Azimut, din Italia, este singurul șantier naval care a câștigat premiul „Shipyard number 1” al revistei Showboats International, șase ani la rând. Pe lângă proiectarea și construirea de iahturi cu motor, Benetti este, de asemenea, un producător de frunte de superiahturi personalizate, o nișă mică, dar incredibil de competitivă.

Cea mai recentă caracteristică Benetti a început, de asemenea, ca un supliment la un superyacht personalizat: în 2017, în timp ce proiecta un nou concept pentru un potențial proprietar privat, Benetti a dorit să includă un club de plajă pe puntea din spate, de genul care nu fusese niciodată făcut înainte. În zilele noastre, un club de plajă (un spațiu dedicat, care include o platformă de înot și o zonă de lounge pe puntea din spate) este dat pe majoritatea iahturilor de dimensiuni mari, dar pe atunci, tendința tocmai se ivea. Anticipându-l, Benetti a mers mai departe și a creat ceva care, spun ei, depășește acest lucru – și creează un stil de viață nou.

Benetti îl numește Oasis Deck, care stabilește planul pentru viața Oasis. Creat în parteneriat cu firma de design Redman Whiteley Dixon (RWD), acesta își imaginează un spațiu complet deschis, fără pereți și fără tavan, plin de opțiuni de toate tipurile distractive, perfect pentru o imersiune completă în mare. În loc să fie doar o caracteristică „extra” pe superyacht, Oasis Deck devine un element definitoriu.

Oasis Deck este descris ca o caracteristică pentru acei „proprietari de superyacht-uri care visează pentru sejururi lungi la bord în contact autentic cu marea, confirmând astfel rolul mărcii ca pionier și lider în design”. Este, în cuvinte mai puțin fanteziste, un club de plajă masiv care, în unele dintre navele mai mari ale lui Benetti, poate ajunge să ocupe 50% din puntea principală, cea mai luxoasă caracteristică pentru cel mai luxos superyacht.

Benetti a prezentat pentru prima dată Oasis Deck pe conceptul Oasis 40M. De la jumătatea lunii iunie 2021, va fi inclus și pe navele Oasis 34M, B.Now 50M și 66M, cu design gestionat de aceeași firmă RWD. Adaptarea acestei versiuni foarte originale a clubului de plajă la o varietate de dimensiuni nu a fost lipsită de provocări, spune Benetti, dar rezultatul a meritat.

Oasis Deck se remarcă prin cinci caracteristici. Are aripi de deschidere, ceea ce înseamnă că oaspeții se pot bucura de imobilele disponibile la maxim pe puntea din spate fără obstacole de la pereți. Aripile de deschidere aduc această zonă de divertisment mai aproape de apă, dar, în același timp, oaspeții vor fi protejați de valuri. După cum arată imaginile din galerie, Oasis Deck are, de asemenea, o piscină infinită „magnifică” în punte.

Oasis Deck oferă o vedere de 270 de grade de la pupa, „chiar și din salon”, spune Benetti. De asemenea, vine cu un amestec de soare și umbră, fiind astfel ideal pentru o varietate de activități pe tot parcursul zilei. Nu în ultimul rând, „designul social împletește întreaga punte într-o vastă OASIS convivială, de la salonul principal până la mare”, ceea ce înseamnă că caracteristica creează o bulă socială unde se poate distra cel mai mult.

#benetti #iaht

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.