FOTO Podul strategic peste Prut de la Leova! România încă nu a început construcția

Un nou punct vamal între România și Republica Moldova este în stadiul de proiect avansat și urmează să fie deschis în următoarele luni.

Este vorba despre un nou pod care va fi construit între localitățile Bumbăta (județul Vaslui) și Leova (Republica Moldova).

“A avut loc semnarea protocolului de preluare în administrarea Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, prin CNAIR, a drumului comunal DC41 care face legătura între noul punct vamal și drumul național din proximitate DN24A. Scopul acestei preluări constă în demararea procedurilor de încadrare în categoria funcțională a drumurilor de interes național necesare modernizării acestuia, astfel încât să permită traficul camioanelor”, a detaliat Irinel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, după deplasarea făcută în teren luni, 27 februarie.

Imaginile publicate de Scrioșteanu arată că, deocamdată șantierul n-a început. Noua construcție a fost agreată în septembrie 2022, la capătul unei întâlniri la București între fostul premier al Republicii Moldova Natalia Gavrilița și prim-ministrul român Nicolae Ciucă.

Un nou punct de trecere al frontierei este necesar de urgență în condițiile creșterii explozive a traficului între cele două țări. Cozi kilometrice de tiruri se înregistrează în ultimele luni în principalele puncte vamale între cele două țări, de la Sculeni și Albița.

În prima faza, va fi construit cât mai rapid un pod militar din pontoane.

“Noul punct vamal de la Bumbăta va asigura traficul de persoane și de mărfuri la granița de est a României și va prevede și asigurarea funcționalității podului de pontoane între localitatea Bumbăta și Leova, pe partea moldoveană. Acesta va funcționa până la darea în trafic a noului pod împreună cu punctul de frontieră, pentru care am început deja licitația pentru proiectare. Atât punctul provizoriu de trecere a frontierei, cât și noul pod cu punct vamal definitiv, sunt și vor fi amplasate acolo unde a existat un pod peste Prut, din care se mai văd încă pilonii de susținere, pod care a fost dinamitat de către ruși după ce au ocupat Basarabia”, mai explică Irinel Scrioșteanu.

Până în 1944, 22 de poduri legau Basarabia de România. Dintre acestea au rămâs în picioare doar două după cucerirea Basarabiei de către armata rusă. Alte 5 poduri, toate rutiere, au fost refăcute în timpul ocupației sovietice.

Podul de la Lipcani – Rădăuți Prut a fost reconstruit în 2005, dar nu este funcțional până acum. Guvernele celor două țări s-au angajat în septembrie 2022 să operaționalizeze și acest punct vamal.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leova #pod #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.