(FOTO) TOP 10 cele mai scumpe decorații de Crăciun din lume. Ajung să coste milioane de dolari per exemplar

Ne aflăm în perioada în care toată lumea este în căutarea celor mai deosebite decorațiuni de Crăciun. Cu ele ne putem surprinde prietenii și familia. În continuare găsești cele mai scumpe decorațiuni din lume.

Lumânare de lux cu colier – 5.000$

Există mai multe tipuri de lumânări, dar aceasta este specială. Atunci când o aprinzi totul în jur se schimbă, în special în perioada Crăciunului. Zăpada de afară și căldura din interiorul lumânării creează o atmosferă deosebită. Cutia neagră semnată este înfășurată cu un arc de satin alb. Lumânarea în sine are un colier manual în jurul ei. Colierul, marca Gucci, conține 14k de aur și nu mai puțin de 38 diamante orbitoare, aceasta însemnând 2,23 carate. Acesta strălucește mai tare decât flacăra lumânării.

Ren care cântă, 65 cm – 6.920 $

O decorație pe care copii la sigur o vor îndrăgi este un ren de 65 cm, confecționat din poliester și acrilă. Renul se vinde împreună cu 3 piese înregistrate pe un SD card. Renul cântă și în același timp își mișcă capul în ritmul muzicii. Jucăria se vinde la un preț de 6,920 dolari.

Hârtie de ambalat din cristal – 7.549$

Când te gândești la hârtie de ambalat, la sigur nu te gândești la cea cu cristale, dar la hârtie simplă și ieftină. Compania Rebekah Chol, o companie de ambalare a cadourilor de lux, a creat hârtie de ambalare acoperită cu cristale Swarovski. Pentru o astfel de hârtie și cadoul trebuie să fie pe măsură.

Suport de brad Swarovski – 14.000 $

Chiar dacă nu este o decorațiune în sine, este un accesoriu necesar în cazul în care ai un brad foarte scump din aur în casa ta. Suportul este placat cu aur și acoperit cu cristale Swarovski.

Cel mai scump glob de Crăciun – 136.000 $

Cu toții cunoaștem obișnuitele globuri de Crăciun, ele sunt cele mai cunoscute și le întâlnești pe fiecare brăduț. Dar este una care strălucește mai mult decât toate.

Bibeloul a fost confecționat de către Mark Hussey și a avut nevoie de un an pentru a o finaliza. Este acoperită de 500 de diamante, trei dintre care constituie câte un carat fiecare și este încercuită de 2 inele care conțin 188 de rubine.

Steaua de Crăciun cu diamante – 950.000 $

Ce puneți voi de obicei în vârful bradului? La sigur o stea. Ce zici de o stea cu puțin argint, ornamentată cu 281 diamante plus un diamant rar de 5 carate chiar în centrul acesteia.

Figurină Moș Crăciun din aur – 1,6 milioane de dolari

Prezența lui Moș Crăciun este obligatorie pe durata sărbătorilor de iarnă. Creatoarea japoneză Ginza Tanaka a confecționat o figurină a lui Moș Crăciun din 20 kg de aur, la fel și geanta lui este din aur, iar centura are un diamant încrustat în ea. Dimensiunea figurinei este de 18 cm.

Mini-brad din trandafiri conservați – 1,8 milioane de dolari

În cazul în care nu sunteți iubitori de brazii mari de Crăciun, un mini-brad ar fi soluția. Există un mini-brad confecșionat din trandafiri conservați și împodobit cu 400 de diamante cumpărate din Australia și Africa de Sud. Fii atent unde pui acest brad, în caz că îl spargi pierzi 1,8 milioane de dolari. Adițional primești și un ursuleț roșu.

Pom de Crăciun din aur 1,95 milioane de dolari

Un brad înalt de 2,4 metri a fost creat de faimoasa japoneză Ginza Tanaka. Bradul este confecționat în totalitate din aur, inclusiv și decorațiile. Acesta cântărește 12 kg.

Coroană de Crăciun cu diamante – 4,6 milioane de dolari

Ideea aparține designerului finlandez de flori. El a creat o coroană de Crăciun din cele mai luxoase flori din lume precum: pomușoare Hedera, Nobilis, merișor, afine și frunze de eucalipt. Florile fiind ornamentate cu încă 40 de rubine și diamante uimitoare. Aceasta este cea mai scumpă decorațiune de Crăciun.

#decoratiuni #sarbatori de iarna #craciun #cele mai scumpe

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.