(FOTO) Topul celor mai bune restaurante din lume. Unde să mergi pentru a gusta adevărate delicii

Cele mai bune restaurante din lume sunt în oraşele Copenhaga, Lima şi Barcelona. Acestea sunt rezultatele unui top care include primele 50 de unităţi din întreaga lume.

Un restaurant din capitala daneză a fost desemnat cel mai bun de pe planetă în cadrul premiilor Cele mai bune 50 Restaurante din lume. Restaurantul Geranium are un meniu fără carne şi se află la etajul opt al stadionului naţional de fotbal al Danemarcei. Restaurantul este deschis doar patru zile pe săptămână.

Pe locul doi s-a situat restaurantul Central din Lima, Peru, care este considerat şi cel mai bun restaurant din America de Sud. Topul este completat de restaurantul Disfrutar din Barcelona, Spania.

În top 50 sunt mai multe restaurante din Franţa, Italia, Danemarca, Germania, Belgia, Marea Britanie, Peru, Argentina, Brazilia, Mexic, SUA şi Japonia. Cel mai bun restaurant din Asia este Den din Tokyo, Japonia. Cel mai bun restaurant din America de Nord se numeşte Pujol şi se află în Mexico City. Pe locul 37 se găseşte singurul restaurant din Africa. Acesta se numeşte Fyn şi este situat în Cape Town, Africa de Sud.

Restaurantele pot obţine premiul cel mare doar o singură dată, după care sunt înscrise într-un program separat „Best of the Best”. Printre membrii acestui grup de elită se numără Noma (câştigătorul din 2021).

Printre membrii „Best of the Best se numără:

Geranium din Copenhaga;
Eleven Madison Park din New York;
The Fat Duck din apropiere de Londra;
Osteria Francescana din Modena;
Mirazur din Menton, Franţa.

#cele mai bune #top #Restaurante

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Neprelungirea regimului de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase în anul 2026 nu a generat un val de importuri în Republica Moldova, contrar temerilor exprimate de o parte a fermierilor. Datele statistice analizate de economistul Iurie Rija arată că piața internă nu a fost inundată cu floarea-soarelui din exterior, iar volumele importate au rămas reduse și strict orientate către material semincer și utilizări speciale.

Odată cu introducerea licențierii, piața moldovenească a fost practic închisă pentru importurile de floarea-soarelui destinate procesării în ulei. În consecință, importurile realizate în ultimii ani au vizat aproape exclusiv semințe certificate, utilizate pentru însămânțare sau pentru sectoare de nișă, precum industria de cofetărie.

Statisticile confirmă caracterul restrâns al acestui flux. În anul 2024, Republica Moldova a importat 4.049 tone de semințe de floarea-soarelui, aproape integral ca material semincer, la un preț mediu foarte ridicat, de peste 168 lei per kilogram. În 2025, volumul a crescut ușor, până la 5.686 tone, însă destinația a rămas aceeași, iar prețul mediu s-a situat în jur de 128 lei/kg.

Important este faptul că neprelungirea licențierii în 2026 nu a schimbat radical situația. În luna ianuarie 2026 au fost importate doar 588 tone de semințe de floarea-soarelui, tot ca material semincer, la un preț mediu de 151,69 lei/kg — un volum considerat nesemnificativ din punct de vedere al impactului asupra pieței interne.

Structura importatorilor confirmă că nu este vorba despre operatori orientați spre procesare sau speculație. Piața este dominată de companii mari, specializate în comercializarea semințelor certificate și a inputurilor agricole, precum SYSTEM CAPITAL MANAGEMENT SRL, TRANSTEST SRL, VADALEX-AGRO SRL, BIOPROTECT SRL sau DIAZCHIM SRL. Aceste firme deservesc în principal fermierii, nu industria de procesare.

Și din punct de vedere geografic, importurile indică o orientare clară către parteneri regionali și europeni. România este principalul furnizor de semințe de floarea-soarelui pentru Republica Moldova, urmată de Turcia și Bulgaria, care și-au majorat livrările în 2025. Franța completează lista ca sursă tradițională de genetică agricolă și material semincer certificat, ceea ce confirmă că importurile vizează produse cu standarde tehnologice și fitosanitare ridicate.

Potrivit analizei, lipsa importurilor de floarea-soarelui pentru procesare are o explicație strict economică. În sezonul curent, prețul semințelor în Ucraina este similar cu cel din Republica Moldova, iar costurile suplimentare de transport, logistică și finanțare fac nerentabilă achiziția și livrarea acestora către fabricile moldovenești.

În concluzie, datele arată că temerile privind un aflux masiv de importuri după eliminarea licențierii nu s-au confirmat. Piața rămâne protejată de realitățile economice, iar importurile de floarea-soarelui continuă să fie limitate, scumpe și orientate aproape exclusiv către material semincer, fără a afecta procesatorii sau prețurile interne.