(FOTO) Topul celor mai bune restaurante din lume. Unde să mergi pentru a gusta adevărate delicii

Cele mai bune restaurante din lume sunt în oraşele Copenhaga, Lima şi Barcelona. Acestea sunt rezultatele unui top care include primele 50 de unităţi din întreaga lume.

Un restaurant din capitala daneză a fost desemnat cel mai bun de pe planetă în cadrul premiilor Cele mai bune 50 Restaurante din lume. Restaurantul Geranium are un meniu fără carne şi se află la etajul opt al stadionului naţional de fotbal al Danemarcei. Restaurantul este deschis doar patru zile pe săptămână.

Pe locul doi s-a situat restaurantul Central din Lima, Peru, care este considerat şi cel mai bun restaurant din America de Sud. Topul este completat de restaurantul Disfrutar din Barcelona, Spania.

În top 50 sunt mai multe restaurante din Franţa, Italia, Danemarca, Germania, Belgia, Marea Britanie, Peru, Argentina, Brazilia, Mexic, SUA şi Japonia. Cel mai bun restaurant din Asia este Den din Tokyo, Japonia. Cel mai bun restaurant din America de Nord se numeşte Pujol şi se află în Mexico City. Pe locul 37 se găseşte singurul restaurant din Africa. Acesta se numeşte Fyn şi este situat în Cape Town, Africa de Sud.

Restaurantele pot obţine premiul cel mare doar o singură dată, după care sunt înscrise într-un program separat „Best of the Best”. Printre membrii acestui grup de elită se numără Noma (câştigătorul din 2021).

Printre membrii „Best of the Best se numără:

Geranium din Copenhaga;
Eleven Madison Park din New York;
The Fat Duck din apropiere de Londra;
Osteria Francescana din Modena;
Mirazur din Menton, Franţa.

#cele mai bune #top #Restaurante

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) avertizează că salariile extrem de mici din sectorul public au ajuns la un nivel care pune în pericol sustenabilitatea serviciilor esențiale ale statului și solicită Guvernului să intervină rapid. Într-un demers transmis Executivului și Ministerului Finanțelor, sindicatele cer majorarea salariilor bugetarilor începând cu 1 ianuarie 2026 și stabilirea unei valori minime de referință de 3000 de lei, care să fie folosită la calcularea remunerațiilor.

CNSM susține că puterea de cumpărare a angajaților din sectorul bugetar s-a erodat puternic în ultimii ani, iar salariile actuale nu acoperă necesitățile minime pentru un trai decent. „Nivelul actual al salariilor nu acoperă necesitățile minime ale unui trai decent pentru majoritatea salariaților din sector, afectând atractivitatea locurilor de muncă și accelerând îmbătrânirea personalului”, se arată în mesajul sindicatelor.

Datele Biroului Național de Statistică arată că 37,8% dintre angajații din sectorul bugetar au avut în septembrie 2024 un salariu sub 8000 lei – sumă care nici măcar nu acoperă pragul național al sărăciei, stabilit la 6294 lei lunar net. Situația este și mai gravă în educație, unde 41% dintre angajați sunt plătiți sub acest nivel.

Condițiile economice pun presiune suplimentară pe veniturile familiilor. Potrivit platformei Numbeo, costul vieții în Moldova a crescut cu 10% în ultimele șase luni. O familie de patru persoane are nevoie de aproximativ 37.000 de lei lunar pentru a acoperi cheltuielile de bază – o sumă departe de nivelul veniturilor bugetarilor.

În acest context, CNSM solicită Guvernului trei măsuri-cheie: majorarea salariilor bugetarilor începând cu 1 ianuarie 2026, stabilirea valorii de referință la minimum 3000 lei pentru toate calculele salariale din sectorul public, alinierea salariului mediu din educație la nivelul salariului mediu pe economie, în conformitate cu Recomandarea UNESCO-ILO din 1966, care cere remunerarea cadrelor didactice la același nivel cu alte profesii ce necesită calificări similare.

Sindicatele mai subliniază că majorarea valorii de referință este esențială în contextul implementării Foii de parcurs pentru Reforma administrației publice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 274/2025, un document central pentru procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Reforma prevede reducerea treptată a numărului de valori de referință, ceea ce, potrivit CNSM, face cu atât mai importantă stabilirea unui nivel de bază adecvat și echitabil.