FOTO TRAGICE: Căderea Afganistanului - în imagini. Ultimile previziuni economice pentru țara acaparată

Talibanii au luat cu asalt Afganistanul și în doar 10 zile au preluat controlul asupra orașelor și localităților din întreaga țară.

Luptătorii talibani au cucerit prima capitală a unei provincii afgane în data de 6 august, iar pe 15 august se aflau în Kabul.

Avansul lor fulgerător a determinat zeci de mii de oameni să își părăsească locuințele, mulți ajungând în capitala afgană, alții îndreptându-se spre țările vecine.

Și la Kabul a fost haos, în timp ce președintele Ashraf Ghani a fugit din țară și mii de compatrioți ai săi au încercat să facă același lucru.

Avans fulgerător al talibanilor

Încurajați de retragerea forțelor americane și a altor forțe internaționale, în iunie, talibanii controlau deja mari părți ale țării. Dar, după 6 august, avansul lor s-a accelerat cu un nou impuls, transmite BBC.

În ciuda a 20 de ani de sprijin extern, a finanțării de miliarde de dolari, a unui program amplu de instruire și a sprijinului aerian american, forțele de securitate afgane s-au prăbușit în mare parte.

În unele zone, acestea au rămas în picioare și au luptat.

În Lashkar Gah, trupele afgane au fost blocate în poziții cheie, în timp ce talibanii au atacat în mod repetat.

Sute de comandouri au fost trimise pentru a restabili ordinea – dar când talibanii au detonat o bombă masivă în fața sediului poliției, la 11 august, bătălia era în mare parte încheiată.

În multe zone, unitățile afgane care au rămas fără muniție și alte provizii au fugit pur și simplu.

Trupele înarmate și antrenate de SUA pentru a-i proteja pe afganii obișnuiți i-au lăsat în mare parte să se descurce singuri, iar în unele locuri, autoritățile au fost de acord să permită talibanilor să preia controlul, pentru a evita alte vărsări de sânge.

În Ghazni, atât șeful poliției, cât și guvernatorul au fost lăsați să părăsească orașul în schimbul acceptării preluării puterii de către talibani.

La 14 august, Mazar-i-Sharif a căzut în mâinile talibanilor, cu puțină rezistență din partea trupelor afgane, dintre care unele au părăsit orașul și s-au îndreptat spre granița cu Uzbekistan, la Haraitan.

O nouă criză umanitară

Până la 15 august, 17.600 de persoane care fugeau de talibani au ajuns la Kabul, iar alte mii de persoane sosesc în permanență, potrivit Biroului ONU pentru coordonarea afacerilor umanitare.

Având foarte puțin sprijin din partea autorităților afgane, mulți dintre ei dormeau în parcuri și în alte spații publice.

Unii au spus că au venit din orașele capturate, unde talibanii ucid bărbații care au lucrat pentru forțele de securitate și reintroduc restricții asupra femeilor.

Haos în Kabul

În timp ce președintele Ghani fugea din țară, personalul ambasadei SUA a fost evacuat cu elicopterul din complex.

Luptătorii talibani s-au oprit inițial în afara orașului, în timp ce la palatul prezidențial au avut loc discuții de urgență, dar apoi au intrat pentru a prelua controlul total.

Ce se va întâmpla de acum înainte în Afganistan?

Modul exact în care talibanii intenționează să guverneze rămâne neclar – și poate varia de la o țară la alta.

Rapoartele din interiorul teritoriului controlat de talibani până în prezent oferă o imagine mixtă.

În Balkh, la 20 km de Mazar-i-Sharif, BBC News a constatat că femeile și fetele au voie să intre în zonele publice neînsoțite – dar au existat informații despre o femeie care a fost ucisă din cauza modului în care era îmbrăcată.

În alte locuri, inclusiv într-un district rural din nordul țării, în apropiere de granița cu Tadjikistanul, femeile au declarat că acum sunt obligate să se acopere cu o burka și nu pot ieși neînsoțite.

Există, de asemenea, informații conform cărora femei tinere sunt oferite luptătorilor talibani pentru căsătorii forțate.

Cu toate acestea, reprezentanții talibanilor din Qatar insistă că este vorba de „o minciună”.

Cele mai recente previziuni pentru economia Afganistanului

Potrivit unui raport din aprilie a Băncii Asiatice de Dezvoltare (ADB), creșterea economică a Afganistanului este de așteptat să se recupereze anul acesta și să se accelereze anul viitor, după un declin accentuat în 2020 din cauza pandemiei bolii coronavirus (COVID-19) și a violenței și instabilității continue.

În perspectivele sale de dezvoltare asiatică (ADO) 2021, ADB prognozează creșterea produsului intern brut (PIB) al Afganistanului să revină la 3,0% în 2021, crescând la 4,0% în 2022, pe măsură ce activitatea comercială și sentimentul pieței se normalizează. PIB-ul s-a contractat cu aproximativ 5,0% în 2020, deoarece măsurile de izolare COVID-19 au exacerbat impactul economic al violenței persistente și al instabilității politice. ADO este publicația economică anuală emblematică a ADB.

„Economia Afganistanului a suferit întreruperi fără precedent în 2020 din cauza pandemiei COVID-19, instabilității politice și violenței continue, care au redus remitențele, comerțul și veniturile”, a declarat directorul țării ADB pentru Afganistan, Narendra Singru. „Cu o lansare de succes a vaccinului COVID-19 și o recuperare post-pandemică, țara ar trebui să fie pe drumul cel bun pentru a realiza o creștere economică în acest an și în 2022, pe măsură ce activitatea de afaceri și sentimentul pieței se normalizează.”

Potrivit raportului, inflația s-a dublat de la 2,3% în 2019 la 5,6% în 2020, determinată de prețurile mai mari la alimente. Inflația prețurilor la alimente în 2020 a fost estimată la 10%, cu cea mai mare creștere înregistrată în aprilie, când închiderea frontierei și cumpărarea de panică au propulsat-o la 16,6%. Se preconizează că inflația va modera până la 5,0% în 2021 și 4,0% în 2022, pe măsură ce aprovizionarea cu alimente se îmbunătățește.

Cu toate acestea, rămân riscuri, inclusiv implementarea vaccinărilor în zone îndepărtate și nesigure, conflict, criminalitate, corupție, instabilitate politică și fragilitate socială mai largă. Dacă nu sunt abordate, acestea ar putea avea o greutate mare asupra economiei și ar putea împiedica redresarea.

Sprijinirea redresării microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii (IMMM) puternic afectate de pandemie este esențială pentru protejarea veniturilor și mijloacelor de trai ale lucrătorilor, potrivit raportului. Înainte de pandemie, IMM-urile erau estimate să ofere aproape 1,6 milioane de servicii și locuri de muncă în industrie. Guvernul a aprobat un pachet de sprijin de 2 ani în valoare de 295 milioane dolari în octombrie 2020 pentru a îmbunătăți condițiile de afaceri și a implementat măsuri anticiclice care includ sprijin pentru IMM-uri.

Pentru a îmbunătăți mediul de afaceri, Afganistanul ar trebui să faciliteze accesul IMM-urilor pe piețe prin dezvoltarea infrastructurii, îmbunătățirea securității, combaterea corupției, simplificarea reglementărilor, consolidarea drepturilor de proprietate și aplicarea contractelor și promovarea inovării și a unor abilități mai bune în materie de muncă. Creșterea accesului la credit și extinderea în continuare a sectorului bancar formal este, de asemenea, crucială.

#afganistan #cucerirere #previziuni #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.