(FOTO) Un antreprenor din satul Costești a instalat panouri fotovoltaice cu suportul Guvernului

Nicolae Crețu, din satul Costești, raionul Ialoveni, dezvoltă o afacere în domeniul viticulturii de 15 ani. Pentru a păstra strugurii, a construit un depozit frigorific cu o capacitate de 600 de tone. Fiind electrician de profesie, antreprenorul a încercat mereu să găsească soluții de a reduce cheltuielile lunare pentru energia electrică. Astfel, a decis să instaleze panouri fotovoltaice. Întrucât instalarea și procurarea dispozitivelor este destul de scumpă, agricultorul a depus dosarul pentru a beneficia de subvențiile acordate de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA). În urma concursului a fost desemnat unul dintre câștigători.

Astfel, în anul 2020, cu ajutorul Proiectului „Livada Moldovei”, a achiziționat 1.200 de panouri solare pentru alimentarea frigiderului cu energie electrică. Un an mai târziu, a mărit capacitatea centralei fotovoltaice, statul acoperind 50% din costurile proiectului, în valoare totală de 1,6 milioane de lei. În prezent, antreprenorul nu plătește niciun leu pentru energia electrică.

„Până a instala panourile fotovoltaice, achitam câte 50-60 de mii de lei pe lună, iar acum nu plătesc nimic. Investițiile în energia regenerabilă sunt viitorul nostru”, spune Nicolae Crețu.

Executivul acoperă jumătate din investițiile antreprenorilor în sisteme de energie verde prin câteva programe de stat, inclusiv prin subvenții acordate de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA). Pentru a sprijini reducerea consumului de energie şi a micșora costurile de producere, în 2021, statul a subvenționat proiecte în valoare de peste 13 milioane de lei. În anul curent, au fost depuse 25 de dosare de subvenționare a investițiilor în energia verde. Proiectele câștigătoare vor fi anunțate după data de 30 octombrie, anul curent.

Care este mecanismul de obținere a subvențiilor?

Subvențiile în energia regenerabilă sunt acordate după criteriul primul venit, primul servit. Cererile se depun la oficiile teritoriale ale AIPA, în perioada 1 februarie – 30 octombrie. Aceste subvenții sunt postinvestiționale, respectiv antreprenorii trebuie întâi să dea în exploatare instalațiile. Ulterior, pentru investiții mai mari de 400 de mii de lei, dosarele sunt verificate, atât la capitolul financiar, cât și la fața locului . Plata este autorizată în baza actului de inspecție.

#panouri fotovoltaice #AIPA #afacere #Antreprenor #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.