Bitcoin este mai puţin „aur digital” şi mai mult „carne de vită digitală”. Ce daune aduce mediului

Daunele aduse mediului de producerea criptomonedelor reprezintă în medie 35% din valoarea lor de piaţă în ultimii cinci ani, relatează The Guardian.

Bitcoin are un impact asupra climei mai mare decât cel al mineritului de aur şi la nivelul extracţiei de gaze naturale sau al creşterii vitelor pentru carne. Cercetarea de la Universitatea din New Mexico, publicată în revista Scientific Reports, a evaluat costul climatic al diferitelor mărfuri ca parte din valoarea.

Unele, cum ar fi cărbunele, provoacă daune aproape la fel de mari ca întreaga valoare a pieţei pe care o susţin, un raport de 95%, potrivit analizei. Alte mărfuri, cum ar fi producţia de carne de porc, generează un impact uriaş asupra climei în termeni absoluţi, dar numai pentru că piaţa este atât de masivă.

Cu toate acestea, Bitcoin se situează între cele două. Potrivit economiştilor, daunele climatice cauzate de producerea monedei digitale au fost în medie de 35% din valoarea sa de piaţă în ultimii cinci ani, atingând un vârf de 82% în 2020.

Această valoare este comparabilă cu cea a cărnii de vită, care provoacă daune egale cu 33% din piaţa sa, sau a gazelor naturale, care atinge 46%. Şi este cu mult peste aur, marfa cu care susţinătorii criptomonedei o compară cel mai mult, care are un impact asupra climei de doar 4% din valoarea sa de piaţă, datorită valorii sale globale enorme care eclipsează impactul mare asupra mediului al extracţiei sale.

#aur digital #mediu #daune #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să se confrunte cu o criză demografică profundă. Potrivit datelor prezentate de economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, la 1 ianuarie 2025 țara avea circa 3,9 milioane de cetățeni, dintre care doar 2,2 milioane locuiesc permanent în interiorul granițelor, pe malul drept al Nistrului.

Conform analizei, numărul efectiv al populației rezidente a Moldovei a scăzut la nivelul anului 1950, ajungând la o prezență internă comparabilă cu cea de acum 75 de ani. Din cei 3,5 milioane de moldoveni din dreapta Nistrului, aproximativ 1,1 milioane sunt plecați peste hotare, iar dintre cei 2,4 milioane rămași în țară, 200.000 pleacă sezonier la muncă sau în scop personal. De partea cealaltă a Nistrului, doar 290.000 dintre cei 450.000 de locuitori mai trăiesc efectiv în regiune.

Criza demografică este agravată de 35 de ani de spor natural negativ și de migrația masivă. În ultimii cinci ani, Moldova a pierdut 262.000 de persoane, dintre care 207.000 au emigrat, iar 55.000 reprezintă deficitul demografic dintre decese și nașteri – cel mai grav din istoria țării. În total, sporul natural negativ din 1999 până în prezent a redus populația cu 112.000, iar migrația cu 1,1 milioane de persoane.

Ioniță atrage atenția asupra unui fenomen nou: migrația masivă a tinerilor cu vârste între 20 și 29 de ani, spre deosebire de anii ’90, când emigrau în special persoane de peste 30 de ani. Acest exod juvenil are consecințe dramatice: în 2025, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, numărul persoanelor în etate l-a depășit pe cel al copiilor sub 14 ani.

În ciuda declinului accentuat, există și un fenomen compensatoriu: creșterea numărului de străini stabiliți în Moldova. La 1 iunie 2025, în țară erau 47.400 de cetățeni străini, cu 1.000 mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut. Cei mai mulți provin din România, Rusia, Ucraina, Marea Britanie și SUA. Potrivit expertului, 2% din populația actuală a Republicii Moldova este formată din cetățeni străini, care aduc un plus temporar într-un peisaj demografic în colaps.

„Astăzi pierdem într-un an mai mulți oameni decât câștigam în trei ani. Populația noastră dispare, iar tinerii sunt primii care pleacă. Singura veste oarecum bună e că, la zece moldoveni care pleacă, vine un străin. Dar e o soluție de avarie, nu o strategie națională”, a conchis Veaceslav Ioniță.