(FOTO) UPDATE Ultima Oră! Alertă cu bombă la Președinție. Toate serviciile specializate, la fața locului

Glume la beție! Bărbatul care a anunțat că „va arunca în aer” președinția, găsit de poliție

UPDATE 21:24 „Dragi colegi, sunt la birou, totul e liniște. Înțeleg că omul cu alerta a fost identificat deja, restul la poliție”, a scris Sorina Ștefârță, purtătoare de cuvânt a Președinției.

UPDATE 21:14 În prezent la fața locului se află câțiva polițiști. În zonă nu au fost observate automobilele de serviciu ale celor de la BOMTEH și nici zona nu a fost securizată.

Un bărbat din nordul țării a contactat în această seară serviciul 112 și a anunțat că edificiul Președinției din bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt al Capitalei ar fi fost minat. Geniștii Bombtech și toate serviciile specializate s-au deplasat la fața locului.

Informația a fost confirmată pentru Realitatea.md de către șefa secției comunicare și protocol din cadrul Inspectoratului General al Poliției, Diana Fetco, precizând că va reveni cu detalii.

#alerta cu bomba la presedintie #alerta cu bomba

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După pierderea aproape totală a pieței europene și eșecul negocierilor pentru un nou acord major cu China, gigantul energetic rus Gazprom a acumulat stocuri de gaz de circa 60 miliarde de metri cubi, relevă o investigație Reuters bazată pe declarații ale oficialilor guvernamentali și ale managerilor companiei.

În 2024, producția Gazprom a atins 416,2 miliarde m³, însă doar 355,2 miliarde m³ au putut fi valorificate pe piețele interne și externe, echivalentul unui surplus care depășește de trei ori consumul anual al Poloniei. În regiunea arctică, unde se află principalele zăcăminte, problema a devenit acută după ce livrările zilnice către UE – aproximativ 500 milioane m³ înainte de războiul din Ucraina – s-au prăbușit.

La Forumul Economic de la Sankt Petersburg (PMEF-2025), ministrul pentru Dezvoltarea Orientului Îndepărtat, Aleksei Ceikunov, a sugerat utilizarea gazului excedentar pentru centrale electrice destinate industriei inteligenței artificiale și blockchain-ului. Propunerea a fost respinsă drept neprofitabilă de adjunctul ministrului Energiei, Pavel Sorokin, care a pledat pentru direcționarea surplusului spre „revitalizarea” sectorului cărbunelui, aflat în pierdere.

Exporturile către Europa au coborât la circa 30 miliarde m³ pe an, cel mai mic nivel din anii ’70, iar oprirea tranzitului prin Ucraina amenință să taie și aceste volume. Conducta „Puterea Siberiei” – 38 miliarde m³ la capacitate maximă – nu acoperă decât o cincime din pierderile europene, iar negocierile cu Beijingul pentru o a doua conductă au rămas fără rezultat. Nici proiectul unui hub de gaze în Turcia și nici planul anunțat de Vladimir Putin de a vinde 55 miliarde m³ pe an Iranului nu par viabile, apreciază analistul Mihail Krutiihin.

Gazprom a înregistrat în 2023 cea mai mare pierdere din istoria sa, 629 miliarde de ruble (≈6,9 miliarde €). Deși la nivel consolidat a revenit pe profit în 2024, segmentul de gaze a acumulat încă 1 trilion de ruble pierderi. Pentru a compensa, Kremlinul a majorat tarifele interne la gaze cu 24% între 2022-2024 și plănuiește încă un salt de 46% până în 2028.

„Gazprom deține cele mai mari rezerve de gaze din lume, dar nu le poate monetiza”, rezumă Krutiihin. „Fără piețe stabile și fără încrederea clienților, compania rămâne captivă propriilor excedente – o poziție cu adevărat disperată”.