Fraudă pentru cetățenia Republicii Moldova! Deputații au votat reguli mai stricte pentru dobândire

Într-un demers menit să consolideze securitatea națională și ordinea publică, Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege care modifică Legea cetățeniei Republicii Moldova. Propunerile de modificare, înaintate de deputatul Igor Chiriac din cadrul fracțiunii „Partidul Acțiune și Solidaritate”, au ca scop eliminarea vulnerabilităților și riscurilor pentru securitatea statului și ordinea publică.

Inițiativa vine ca răspuns la creșterea riscurilor generate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei. În ultimii doi ani, s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de cereri pentru obținerea cetățeniei Republicii Moldova, cu 70% provenind de la cetățeni ruși și 20% din partea cetățenilor ucraineni. Autoritățile au identificat, de asemenea, numeroase încercări frauduloase de obținere a cetățeniei moldovenești prin prezentarea de documente falsificate.

Pentru a gestiona aceste riscuri, propunerile lui Chiriac introduc mai multe amendamente la Legea cetățeniei. În mod deosebit, nu toate persoanele născute și rezidente în Moldova, care nu dețin cetățenia altor state, vor primi automat cetățenia moldovenească. Vor exista excepții pentru persoanele care execută sau au de executat o pedeapsă privativă de libertate în temeiul unei hotărâri judecătorești, persoanele cu condamnări penale neînchise sau cele aflate în urmărire penală. Cererile acestor persoane vor fi respinse, la fel ca și cererile care conțin informații false sau omisiuni. De asemenea, propunerea prevede obligativitatea coordonării acestor cereri cu Serviciul de Informații și Securitate.

Chiriac sugerează, de asemenea, extinderea termenului de examinare a cererilor cu încă șase luni. Proiectul de lege va fi supus unor dezbateri suplimentare în Parlament înainte de a fi votat în a doua lectură.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cetățenie #lege #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.