Fraudă pentru cetățenia Republicii Moldova! Deputații au votat reguli mai stricte pentru dobândire

Într-un demers menit să consolideze securitatea națională și ordinea publică, Parlamentul a votat în prima lectură un proiect de lege care modifică Legea cetățeniei Republicii Moldova. Propunerile de modificare, înaintate de deputatul Igor Chiriac din cadrul fracțiunii „Partidul Acțiune și Solidaritate”, au ca scop eliminarea vulnerabilităților și riscurilor pentru securitatea statului și ordinea publică.

Inițiativa vine ca răspuns la creșterea riscurilor generate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei. În ultimii doi ani, s-a înregistrat o creștere semnificativă a numărului de cereri pentru obținerea cetățeniei Republicii Moldova, cu 70% provenind de la cetățeni ruși și 20% din partea cetățenilor ucraineni. Autoritățile au identificat, de asemenea, numeroase încercări frauduloase de obținere a cetățeniei moldovenești prin prezentarea de documente falsificate.

Pentru a gestiona aceste riscuri, propunerile lui Chiriac introduc mai multe amendamente la Legea cetățeniei. În mod deosebit, nu toate persoanele născute și rezidente în Moldova, care nu dețin cetățenia altor state, vor primi automat cetățenia moldovenească. Vor exista excepții pentru persoanele care execută sau au de executat o pedeapsă privativă de libertate în temeiul unei hotărâri judecătorești, persoanele cu condamnări penale neînchise sau cele aflate în urmărire penală. Cererile acestor persoane vor fi respinse, la fel ca și cererile care conțin informații false sau omisiuni. De asemenea, propunerea prevede obligativitatea coordonării acestor cereri cu Serviciul de Informații și Securitate.

Chiriac sugerează, de asemenea, extinderea termenului de examinare a cererilor cu încă șase luni. Proiectul de lege va fi supus unor dezbateri suplimentare în Parlament înainte de a fi votat în a doua lectură.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cetățenie #lege #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija arată că piața importurilor de KAS-32 (amestec carbamidă-azotat de amoniu) din Republica Moldova a trecut printr-o consolidare accentuată în 2025, cu o concentrare puternică atât la nivel geografic, cât și la nivelul operatorilor interni.

În 2025, Moldova a importat 19 mii tone de KAS-32 în valoare totală de 132,3 milioane lei, la un preț mediu de 6.962 lei pe tonă. Structura importurilor a fost puternic sezonieră, cu două vârfuri clare: primul trimestru și ultimul trimestru al anului.

Doar lunile ianuarie și martie au generat împreună aproape 59% din volumul anual. În ianuarie au fost importate 5,6 mii tone la un preț de 5.979 lei/tonă, cel mai mic din an, iar în martie – 5,5 mii tone la 6.325 lei/tonă. În schimb, perioada aprilie–iunie a înregistrat zero importuri, ceea ce reflectă acoperirea necesarului prin stocurile formate anterior.

În toamnă, importurile au revenit în forță: trimestrul IV (octombrie–decembrie) a asigurat 39% din volumul anual și aproape 46% din valoarea totală. În această perioadă, însă, prețurile au urcat până la 8.320 lei/tonă în octombrie, cu 35–39% peste nivelurile din începutul anului. Analiza evidențiază clar efectul de volum: achizițiile mari din primul trimestru au beneficiat de cele mai mici prețuri.

Geografic, piața este dominată categoric de Rusia. În 2025, din Federația Rusă au fost importate 11,3 mii tone, în valoare de 69,9 milioane lei, ceea ce reprezintă 59,6% din volum și 52,8% din valoarea totală. Prețul mediu al produsului rusesc a fost de 6.165 lei pe tonă – cu 11,4% sub media pieței și cu până la 35% mai mic decât ofertele din unele state europene.

Pe locul doi se află Ucraina, cu 3,6 mii tone (19,1% din volum), la un preț mediu de 7.970 lei/tonă, cu aproape 30% mai scump decât produsul rusesc. Bulgaria, Polonia și alte state din UE au livrat volume mai mici, la prețuri între 8.200 și 8.350 lei/tonă, formând un segment premium al pieței. În total, țările fostului spațiu CSI au asigurat 79% din volumul importurilor.

La nivelul companiilor importatoare, piața este și mai concentrată. Șase operatori au realizat toate importurile, iar liderul absolut este Fertistream-Trm SRL, care a adus 11 mii tone – 57,9% din total. Compania lucrează exclusiv cu Rusia și a obținut cel mai mic preț mediu din piață – 6.131 lei/tonă.

Carvidon-Trade SRL, al doilea jucător, a importat 3,2 mii tone la un preț de 8.212 lei/tonă, lucrând cu Bulgaria, Polonia și parțial Rusia. Fertilink Trading SRL și Fenix Agro SRL sunt orientate exclusiv spre Ucraina, cu prețuri apropiate de 8.000 lei/tonă. Diferența de preț dintre liderul pieței și operatorii mici ajunge la 25–34%, reflectând avantajele volumelor mari și puterea de negociere.

Analiza concluzionează că piața KAS-32 din Moldova este matură, concentrată și puternic dependentă de furnizorii din Est, în special de Rusia. Avantajul competitiv al produsului rusesc este clar determinat de preț, însă această structură creează o vulnerabilitate strategică. O eventuală diversificare spre furnizori europeni ar însemna, inevitabil, costuri mai mari pentru fermieri.

Pentru 2026, evoluțiile vor depinde de prețul gazului pe piețele internaționale, stabilitatea relațiilor comerciale cu Rusia și Ucraina, precum și de capacitatea operatorilor de a menține contracte avantajoase pe termen lung.