Fraudele cripto se intensifică în Marea Britanie, iar Banca Japoniei va lansa yenul digital în 2023

Preţul Bitcoin scade din cauza îngrijorărilor legate de protestele din China, Fraudele cripto se intensifică în Marea Britanie, iar Banca Japoniei va lansa yenul digital în 2023, sunt principalele mişcări pe pe piaţa criptoactivelor, consemnate de Simon Peters, analistul eToro pentru piaţa cripto.

Bitcoin a înregistrat o creştere constantă săptămâna trecută, trecând de la mai puţin de 15.500 de dolari la peste 16.500 de dolari la un moment dat, joi. Dar preţul a scăzut luni dimineaţă la puţin peste 16.000 de dolari, din cauza îngrijorărilor legate de evenimentele din China, pe fondul protestelor împotriva lockdown-urilor COVID. Astfel de îngrijorări vor avea probabil un impact şi asupra altor pieţe, nu doar asupra cripto, atât de importantă este China în economia globală.

Între timp, Ether a înregistrat creşteri semnificative săptămâna trecută, urcând de la minime de sub 1.075 dolari pentru a se tranzacţiona la peste 1.200 dolari până la sfârşitul săptămânii. Cu toate acestea, la fel ca bitcoin, Ether e în scădere azi, fiind cotat la aproximativ 1.150 de dolari în această dimineaţă.

Datele de la Action Fraud arată că fraudele cripto au crescut cu aproximativ 32% în 2022. Aceasta este o dezvăluire îngrijorătoare, dar există câteva acţiuni clare pe care sectorul cripto le poate face pentru a proteja clienţii şi publicul mai larg de astfel de fraude.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Escrocheriile nu sunt apanajul exclusiv al cripto. Fraudele financiare în general reprezintă o problemă enormă în Marea Britanie – o problemă care rămâne în mare parte acoperită doar prin campanii de conştientizare. Statisticile UK Finance arată pierderi în rândul publicului din cauza escrocheriilor generale în valoare de 609,8 milioane de lire sterline numai în prima jumătate a anului 2022.

Banca Japoniei (BoJ) intenţionează să emită o versiune digitală a yenului în 2023, conform unor surse media. Se spune că BoJ colaborează cu trei mari bănci japoneze pentru a dezvolta moneda digitală a băncii centrale (CBDC), concentrându-se în special pe mecanismele de emitere şi retragere. Experimentul va dura doi ani, urmând ca BoJ să decidă dacă un proiect mai amplu poate fi lansat după 2026.

CBDC-urile sunt un domeniu interesant al cripto, în sensul că sunt aproape antiteza motivului pentru care a fost creată o mare parte din cripto. Gestionate şi controlate de autorităţile bancare centrale, CBDC-urile au fost ţinta multor critici, multe proiecte eşuând pur şi simplu pentru că publicul nu este atât de entuziasmat de banii digitali ai băncilor centrale.

#crypto #moneda #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.