Fraudele cripto se intensifică în Marea Britanie, iar Banca Japoniei va lansa yenul digital în 2023

Preţul Bitcoin scade din cauza îngrijorărilor legate de protestele din China, Fraudele cripto se intensifică în Marea Britanie, iar Banca Japoniei va lansa yenul digital în 2023, sunt principalele mişcări pe pe piaţa criptoactivelor, consemnate de Simon Peters, analistul eToro pentru piaţa cripto.

Bitcoin a înregistrat o creştere constantă săptămâna trecută, trecând de la mai puţin de 15.500 de dolari la peste 16.500 de dolari la un moment dat, joi. Dar preţul a scăzut luni dimineaţă la puţin peste 16.000 de dolari, din cauza îngrijorărilor legate de evenimentele din China, pe fondul protestelor împotriva lockdown-urilor COVID. Astfel de îngrijorări vor avea probabil un impact şi asupra altor pieţe, nu doar asupra cripto, atât de importantă este China în economia globală.

Între timp, Ether a înregistrat creşteri semnificative săptămâna trecută, urcând de la minime de sub 1.075 dolari pentru a se tranzacţiona la peste 1.200 dolari până la sfârşitul săptămânii. Cu toate acestea, la fel ca bitcoin, Ether e în scădere azi, fiind cotat la aproximativ 1.150 de dolari în această dimineaţă.

Datele de la Action Fraud arată că fraudele cripto au crescut cu aproximativ 32% în 2022. Aceasta este o dezvăluire îngrijorătoare, dar există câteva acţiuni clare pe care sectorul cripto le poate face pentru a proteja clienţii şi publicul mai larg de astfel de fraude.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Escrocheriile nu sunt apanajul exclusiv al cripto. Fraudele financiare în general reprezintă o problemă enormă în Marea Britanie – o problemă care rămâne în mare parte acoperită doar prin campanii de conştientizare. Statisticile UK Finance arată pierderi în rândul publicului din cauza escrocheriilor generale în valoare de 609,8 milioane de lire sterline numai în prima jumătate a anului 2022.

Banca Japoniei (BoJ) intenţionează să emită o versiune digitală a yenului în 2023, conform unor surse media. Se spune că BoJ colaborează cu trei mari bănci japoneze pentru a dezvolta moneda digitală a băncii centrale (CBDC), concentrându-se în special pe mecanismele de emitere şi retragere. Experimentul va dura doi ani, urmând ca BoJ să decidă dacă un proiect mai amplu poate fi lansat după 2026.

CBDC-urile sunt un domeniu interesant al cripto, în sensul că sunt aproape antiteza motivului pentru care a fost creată o mare parte din cripto. Gestionate şi controlate de autorităţile bancare centrale, CBDC-urile au fost ţinta multor critici, multe proiecte eşuând pur şi simplu pentru că publicul nu este atât de entuziasmat de banii digitali ai băncilor centrale.

#crypto #moneda #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de grâu ale Republicii Moldova în sezonul agricol 2025–2026 au intrat într-o zonă de echilibru cantitativ, însă scăderea prețurilor și problemele de calitate limitează câștigurile fermierilor și traderilor. Concluzia apare în analiza economistului Iurie Rija, care a examinat evoluția livrărilor externe în perioada iulie–noiembrie 2025 .

Potrivit datelor, în primele cinci luni ale sezonului au fost exportate 583,2 mii tone de grâu, un volum cu 18% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Chiar și așa, nivelul rămâne sub recordurile din anii favorabili: 703,5 mii tone în 2023 și 894,5 mii tone în 2021, ceea ce arată că sectorul nu a revenit încă la capacitatea maximă de export.

Diferența majoră vine din preț. În perioada analizată, grâul moldovenesc a fost exportat la un preț mediu de 3,55 lei/kg, cu 2% mai mic decât în sezonul precedent și cu 14% sub nivelul din 2021, considerat reperul pre-război. Economistul explică această evoluție prin presiunea pieței internaționale, dar și prin probleme de calitate, în special la indicatorii tehnologici ai grâului.

În termeni valorici, exporturile de grâu au adus încasări de aproximativ 2,07 miliarde lei în perioada iulie–noiembrie 2025. Suma este în creștere cu 16% față de 2024, datorită volumelor mai mari, dar rămâne mult sub nivelul din 2021, când exporturile de grâu generau aproape 3,7 miliarde lei.

Structura piețelor de desfacere s-a modificat semnificativ. Italia a devenit principala destinație pentru grâul moldovenesc, cu 254 mii tone exportate, adică 44% din total, la un preț mediu de 3,59 lei/kg, peste media generală. România a coborât pe locul doi, cu 104,8 mii tone, urmată de Grecia, cu 91,8 mii tone. Cele mai bune prețuri au fost obținute pe piața din Liban, unde grâul moldovenesc s-a vândut, în medie, cu 4,08 lei/kg.

Pe partea de companii, „RUSAGRO-PRIM” SRL rămâne lider detașat al exporturilor, cu 123,2 mii tone (21% din total), urmată de „AGRO-NOVA PRIM” SRL și „OROM-IMEXPO” SRL. Primele trei companii au realizat aproape jumătate din exporturile naționale de grâu.

În concluzie, analiza lui Iurie Rija arată că Republica Moldova exportă grâu în volume rezonabile, dar pierde la capitolul valoare adăugată. Oferta ridicată din bazinul Mării Negre, concurența regională și calitatea inegală a producției continuă să apese pe prețuri, ceea ce face ca revenirea la performanțele financiare din anii de vârf să rămână, cel puțin deocamdată, improbabilă .

#Grîu #export #Italia #Moldova