Fraudele cripto se intensifică în Marea Britanie, iar Banca Japoniei va lansa yenul digital în 2023

Preţul Bitcoin scade din cauza îngrijorărilor legate de protestele din China, Fraudele cripto se intensifică în Marea Britanie, iar Banca Japoniei va lansa yenul digital în 2023, sunt principalele mişcări pe pe piaţa criptoactivelor, consemnate de Simon Peters, analistul eToro pentru piaţa cripto.

Bitcoin a înregistrat o creştere constantă săptămâna trecută, trecând de la mai puţin de 15.500 de dolari la peste 16.500 de dolari la un moment dat, joi. Dar preţul a scăzut luni dimineaţă la puţin peste 16.000 de dolari, din cauza îngrijorărilor legate de evenimentele din China, pe fondul protestelor împotriva lockdown-urilor COVID. Astfel de îngrijorări vor avea probabil un impact şi asupra altor pieţe, nu doar asupra cripto, atât de importantă este China în economia globală.

Între timp, Ether a înregistrat creşteri semnificative săptămâna trecută, urcând de la minime de sub 1.075 dolari pentru a se tranzacţiona la peste 1.200 dolari până la sfârşitul săptămânii. Cu toate acestea, la fel ca bitcoin, Ether e în scădere azi, fiind cotat la aproximativ 1.150 de dolari în această dimineaţă.

Datele de la Action Fraud arată că fraudele cripto au crescut cu aproximativ 32% în 2022. Aceasta este o dezvăluire îngrijorătoare, dar există câteva acţiuni clare pe care sectorul cripto le poate face pentru a proteja clienţii şi publicul mai larg de astfel de fraude.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

Escrocheriile nu sunt apanajul exclusiv al cripto. Fraudele financiare în general reprezintă o problemă enormă în Marea Britanie – o problemă care rămâne în mare parte acoperită doar prin campanii de conştientizare. Statisticile UK Finance arată pierderi în rândul publicului din cauza escrocheriilor generale în valoare de 609,8 milioane de lire sterline numai în prima jumătate a anului 2022.

Banca Japoniei (BoJ) intenţionează să emită o versiune digitală a yenului în 2023, conform unor surse media. Se spune că BoJ colaborează cu trei mari bănci japoneze pentru a dezvolta moneda digitală a băncii centrale (CBDC), concentrându-se în special pe mecanismele de emitere şi retragere. Experimentul va dura doi ani, urmând ca BoJ să decidă dacă un proiect mai amplu poate fi lansat după 2026.

CBDC-urile sunt un domeniu interesant al cripto, în sensul că sunt aproape antiteza motivului pentru care a fost creată o mare parte din cripto. Gestionate şi controlate de autorităţile bancare centrale, CBDC-urile au fost ţinta multor critici, multe proiecte eşuând pur şi simplu pentru că publicul nu este atât de entuziasmat de banii digitali ai băncilor centrale.

#crypto #moneda #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Importurile de motorină ale Ucrainei prin România „nu și-au revenit la nivelurile de dinaintea interdicției”, arată o analiză Profit.ro, deși Kievul a renunțat la restricțiile impuse pe 1 octombrie privind livrările prin portul Constanța. Traderii care foloseau terminalele constănțene preferă acum să vândă pe alte piețe, „printre care România, Serbia și Republica Moldova”.

În analiză se precizează că în octombrie „importurile maritime de motorină prin Oil Terminal au scăzut cu 50%”, până la 190.000 de tone, ceea ce a obligat compania românească să își reducă estimările de venituri pe 2025. Incertitudinea creată de Ucraina a dus la reorientarea comercianților: un operator citat de Enkorr spune că „ne vom concentra pe alte piețe”, iar altul afirmă că „vindem activ pe piața din România”.

Efectele se simt și în Republica Moldova. Analiza notează că „unele companii moldovenești au redevenit active în terminalele de la Marea Neagră”, după oprirea livrărilor de la rafinăria Petrotel-Lukoil, afectată de sancțiunile SUA. Totodată, presa de la Kiev relatează că Ucraina ar fi ridicat restricția privind motorina din portul Giurgiulești, ceea ce ar permite firmelor moldovenești „să poată reexporta carburanți în Ucraina”.

”Cererea de motorină din partea Republicii Moldova ar putea crește și mai mult, deoarece există zvonuri, potrivit presei de la Kiev, că Ucraina a ridicat interdicția privind importurile de motorină din portul Giurgiulești, ceea ce ar permite firmelor moldovenești să poată reexporta carburanți în Ucraina”, se menționează în analiza jurnaliștilor români.

În aceasta se subliniază că și fluxurile de motorină din India, aproximativ „73.000 de tone sosite la Constanța”, au fost redirecționate către România, Serbia și Republica Moldova, pe fondul scăderii cotațiilor și al schimbărilor din piață.

#port constanta #Ucraina #motorina #Moldova