Furtuna scumpirilor s-a temperat! Previziunile lui Armașu: Inflație de 32,2% în 2022

Am trecut de vârful inflației, care a fost în luna octombrie, intrăm într-o perioadă de scădere. Acest lucru creează condiții pentru o politică monetară stimulativă. Trebuie să fim precauți urmare a riscurilor externe. Este vorba războiul din Ucraina și prețurile la resursele energetice. În prezent, asistăm la scăderea ritmurilor de creștere a prețurilor. Sunt doar câteva grupe care arată un trend descendent al prețurilor, a declrat guvernatorul BNM, Octavian Armașu.

Inflația anuală va atinge nivelul maxim în trimestrul IV, anul 2022, iar ulterior va intra într-o nouă fază, diminuându-se pentru următoarea perioadă prognozată. Această scădere a inflației va avea loc pe toate componentele, arată prognoza băncii centrale.

Astfel, urmează ca cererea agregată să fie negativă din cauza deteriorării cererii externe și a finanțării consumului casnic, dar și datorită condițiilor monetare restrictive aplicate până acum de BNM.

BNM prgnozează o inflație de 32,2% pentru anul 2022 și de 26,3% în trimestrul unual anului 2023.

#prognoza #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.