O parte din importurile din Ucraina au fost reluate. Sergiu Gaibu: Lucrurile, parțial, se restabilesc

După ce anterior reprezentanții Guvernului vorbeau despre o creștere economică modestă de doar 0,3%, acum ministrul economiei Sergiu Gaibu spune că, în acest an, Republica Moldova va înregistra o stagnare economică. Oficialul spune că rămân blocate, în continuare exporturile spre Rusia, Belarus și Ucraina, însă vestea bună că au fost restabilite parțial relațiile economice cu Kievul, iar o parte din importuri au fost reluate. De asemenea, ministrul economiei spune că banii anunțați ieri la Berlin în calitate de sprijin financiar pentru Republica Moldova vor fi investiți în proiecte de infrastructură și vor fi folosiți în calitate de suport bugetar, notează IPN.

Sergiu Gaibu spune că, la capitolul exporturi, impactul exporturilor în cele trei țări implicate direct sau indirect în război, asupra activității mediului de afaceri este nesemnificativ. Valoarea totală a exporturilor Republicii Moldova în Ucraina, Belarus și Rusia este de 15%. Ministrul spune că acum agenții economici trebuie să-și identifice noi piețe de desfacere.

„Prognozăm o stagnare economică, creștere nu vom avea în acest an, dacă nu apar factori majori care schimbă regulile de joc. Avem exporturi câte 3% în Ucraina și Belarus și 8,5% – în Rusia. O parte din aceste exporturi sunt, de fapt, reexeport, deci, nu au o valoare adăugată atât de mare, adică impactul asupra PIB-ului nu va fi atât de mare. O parte bună din aceste produse pot fi reorientate spre alte țări, adică există deja o practică a agenților economici de a avea relații comerciale cu alte țări. Mai puțin merele, 98% din mere sunt orientate spre piața estică. E clar că trebuie să ne orientăm spre alte piețe. La începutul războiului s-au stopat importurile din Ucraina, dar acum s-au reluat aceste importuri. Lucrurile, parțial, se restabilesc”, a spus Sergiu Gaibu în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4.

Din pachetul financiar anunțat Republicii Moldova ieri la Berlin de către comunitatea europeană, o parte din fonduri va fi folosită pentru acoperirea cheltuielilor țării. Ministrul economiei spune că Guvernul a cheltuit bani pentru gestionarea crizei refugiaților, resurse ce nu au fost planificate în bugetul de stat.

„Banii vor fi alocați pentru o perioadă de 3 ani. Acum avem nevoie, în primul rând, de bani pentru infrastructură și pentru buget. Pentru că toate aceste crize au consumat resurse, bani ce au fost orientați spre cetățeni”, a mai spus Sergiu Gaibu.

În timpul conferinței de la Berlin, dedicată susținerii Republicii Moldova, s-a decis acordarea a 659,5 milioane de euro, bani ce vor fi virați în calitate de asistență financiară directă pentru bugetul țării, granturi și credite concesionale orientate spre implementarea reformelor și europenizarea Republicii Moldova.

#sergiu gaibu #importuri #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a ajuns la o capacitate totală de 1.119,18 MW de producere a energiei electrice din surse regenerabile, la sfârșitul lunii august 2026, potrivit datelor procesate de Centrul Național pentru Energie Durabilă (CNED). Cea mai mare parte a capacităților este reprezentată de instalațiile fotovoltaice.

Panourile solare au ajuns la o putere instalată de 837,81 MW, echivalentul a circa 75% din întreaga capacitate de producere din surse regenerabile. Energia eoliană ocupă poziția a doua, cu 256,22 MW, sau aproximativ 23% din total. Instalațiile hidro însumează 16,75 MW, iar cele pe biogaz – 8,39 MW.

În paralel, continuă să crească și numărul gospodăriilor și companiilor care își produc propria energie. La finele lunii august, în Republica Moldova erau înregistrați 10.241 de prosumatori, dintre care 5.051 beneficiau de mecanismul de contorizare netă, iar 5.190 – de facturare netă.

Puterea totală instalată de prosumatori a ajuns la 228,53 MW, ceea ce reprezintă aproximativ 20% din întreaga capacitate regenerabilă a țării.

Datele CNED arată că mecanismele de sprijin adoptate de stat au contribuit la instalarea a 475,85 MW, echivalentul a 43% din capacitatea regenerabilă existentă. Din această cantitate, 157,53 MW au fost instalați prin mecanismul de tarif fix, 60 MW prin mecanismul de preț fix, iar alte 33,25 MW în baza prevederilor fostei Legi privind energia regenerabilă.

În același timp, cea mai mare parte a capacităților – 639,87 MW sau 57% din total – aparține producătorilor care își comercializează energia pe piața liberă. Este vorba despre 393,06 MW de instalații fotovoltaice, 228,99 MW eoliene, 16,50 MW hidro și 1,32 MW pe biogaz.

O dezvoltare rapidă este înregistrată și pe segmentul stocării energiei. La sfârșitul lunii august erau racordate la rețele 15 unități de stocare, cu o capacitate cumulată de 242,85 MWh. Acestea dispun de o putere de injecție de 208,31 MW și de o putere de extragere de 94,83 MW.

#vint #soare #Energie