O parte din importurile din Ucraina au fost reluate. Sergiu Gaibu: Lucrurile, parțial, se restabilesc

După ce anterior reprezentanții Guvernului vorbeau despre o creștere economică modestă de doar 0,3%, acum ministrul economiei Sergiu Gaibu spune că, în acest an, Republica Moldova va înregistra o stagnare economică. Oficialul spune că rămân blocate, în continuare exporturile spre Rusia, Belarus și Ucraina, însă vestea bună că au fost restabilite parțial relațiile economice cu Kievul, iar o parte din importuri au fost reluate. De asemenea, ministrul economiei spune că banii anunțați ieri la Berlin în calitate de sprijin financiar pentru Republica Moldova vor fi investiți în proiecte de infrastructură și vor fi folosiți în calitate de suport bugetar, notează IPN.

Sergiu Gaibu spune că, la capitolul exporturi, impactul exporturilor în cele trei țări implicate direct sau indirect în război, asupra activității mediului de afaceri este nesemnificativ. Valoarea totală a exporturilor Republicii Moldova în Ucraina, Belarus și Rusia este de 15%. Ministrul spune că acum agenții economici trebuie să-și identifice noi piețe de desfacere.

„Prognozăm o stagnare economică, creștere nu vom avea în acest an, dacă nu apar factori majori care schimbă regulile de joc. Avem exporturi câte 3% în Ucraina și Belarus și 8,5% – în Rusia. O parte din aceste exporturi sunt, de fapt, reexeport, deci, nu au o valoare adăugată atât de mare, adică impactul asupra PIB-ului nu va fi atât de mare. O parte bună din aceste produse pot fi reorientate spre alte țări, adică există deja o practică a agenților economici de a avea relații comerciale cu alte țări. Mai puțin merele, 98% din mere sunt orientate spre piața estică. E clar că trebuie să ne orientăm spre alte piețe. La începutul războiului s-au stopat importurile din Ucraina, dar acum s-au reluat aceste importuri. Lucrurile, parțial, se restabilesc”, a spus Sergiu Gaibu în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4.

Din pachetul financiar anunțat Republicii Moldova ieri la Berlin de către comunitatea europeană, o parte din fonduri va fi folosită pentru acoperirea cheltuielilor țării. Ministrul economiei spune că Guvernul a cheltuit bani pentru gestionarea crizei refugiaților, resurse ce nu au fost planificate în bugetul de stat.

„Banii vor fi alocați pentru o perioadă de 3 ani. Acum avem nevoie, în primul rând, de bani pentru infrastructură și pentru buget. Pentru că toate aceste crize au consumat resurse, bani ce au fost orientați spre cetățeni”, a mai spus Sergiu Gaibu.

În timpul conferinței de la Berlin, dedicată susținerii Republicii Moldova, s-a decis acordarea a 659,5 milioane de euro, bani ce vor fi virați în calitate de asistență financiară directă pentru bugetul țării, granturi și credite concesionale orientate spre implementarea reformelor și europenizarea Republicii Moldova.

#sergiu gaibu #importuri #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.