Gavrilița îl face praf pe Chicu: Se dădea o pomană înainte de sărbători. Credem în creșterea pensiilor lună de lună

Premiera Natalia Gavrilița susține că guvernul nu face pomeni înainte de sărbători, ci mizează pe creșterea pensiilor. Dânsa a comentat actuala indexare a pensiilor cu 13,94%.

Au fost timpuri când indexarea pensiilor s-a făcut cu 19 lei. De exemplu anul trecut (guvernul Chicu n.r) se dădea o pomană înainte de sărbători o singură dată. Și atunci și acum credem în creșterea consecventă a pensiilor lună de lună și a puterii de cumpărare ca fiecare gospodărie să își poată planifica veniturile și cheltuielile. Indexarea și creșterea de anul trecut sunt menite să crescă puterea de cumpărare a pensionarilor și persoanelor cu dizabilitați a păturilor vulnerabile. Iar ce s-a făcut depășește aceste cadouri oferite o dată în an”, a punctat Gavrilița.

Pensiile urmează să fie indexate la 1 aprilie. Coeficientul de indexare a va constitui 13,94%, reieșind din rata inflației la sfârșitul anului 2021 și va fi aplicat părții pensiei care nu depășește salariul mediul lunar pe economie prognozat pentru 2022, adică 9 900 de lei. Suplimentar, pensiile vor fi majorate în sumă fixă cu 171 de lei și 71 de bani, transmite IPN.

Potrivit ministrului muncii și protecției sociale, Marcel Spatari, ca rezultat al celor două mecanisme, de indexare și creștere, un pensionar care astăzi are pensia de 2 500 de lei va primi de la 1 aprilie o pensie de 3 020 de lei, adică cu 520 de lei mai mult.

De asemenea, pensia minima pentru limita de vârstă este majorată de la 2000 de lei la 2278,80 lei pentru un stagiu de cotizare complet, ceea ce reprezintă o creștere de 13,94% – echivalent cu rata inflației de anul trecut.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#gavrilita #indexare #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.