Gavrilița la Doha. Speră să aducă șeicii cu bani în Moldova

În cadrul vizitei oficiale la Doha, prim-ministra Natalia Gavrilița s-a întâlnit cu Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Statului Qatar și cu oameni de afaceri qatarieni. Principalele subiecte abordate au vizat proiectele de investiții în țara noastră și posibilitățile de export a produselor agroalimentare din Republica Moldova în Qatar.

Șefa Executivului a menționat că oportunitățile comercial-economice dintre cele două state nu sunt exploatate la maxim. Pentru identificarea unor noi perspective de colaborare este binevenită organizarea de business forumuri și vizite ale oamenilor de afaceri din Qatar în Republica Moldova. Prim-ministra a invitat companiile din Qatar să vină cu investiții în țara noastră și a vorbit despre eforturile întreprinse de Guvern pentru a face Republica Moldova o destinație mai atractivă pentru investitori.

Părțile au discutat despre consecințele de securitate și economice generate de războiul din Ucraina, incertitudinile cu care se confruntă oamenii de afaceri pe termen scurt și mediu, precum și eforturile Republicii Moldova de a deveni țară-candidat la aderare în spațiul comunitar. Prim-ministra s-a referit la progresele în reformarea justiției și combaterea corupției, supremația legii fiind o condiție esențială pentru atragerea investițiilor de calitate. O justiţie corectă oferă previzibilitate investitorilor străini, iar aceasta asigură creştere economică şi locuri de muncă. Natalia Gavrilița a vorbit despre oportunitățile în dezvoltarea sectorului IT, industriei auto, complexului agroalimentar, domeniului farmaceutic etc.

De asemenea, prim-ministra a vorbit despre schimbările în politica fiscală și alte măsuri pro-business la care lucrează Guvernul, în vederea creării condițiilor propice pentru dezvoltarea afacerilor. Șefa Executivului și-a exprimat convingerea că efortul depus va genera rezultate pentru economia țării și va spori turațiile legăturilor economice dintre Republica Moldova și Qatar.

Totodată, a fost menționată importanța lansării unei curse aeriene directe Doha – Chișinău- Doha, care ar conecta țara noastră la circuitul de transport al Orientului Mijlociu.

În urma discuțiilor, s-a mai convenit asupra intensificării colaborării pe segmentul transformării digitale; preluarea și implementarea bunelor practici prin desfășurarea unor ateliere de lucru; promovarea instrumentelor de export prin susținerea întreprinderilor locale, în vederea integrării în piețele noi de desfacere (prin expoziții, ateliere de lucru internaționale, reuniuni).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Doha #gavrilita #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.