Gavrilița la Doha. Speră să aducă șeicii cu bani în Moldova

În cadrul vizitei oficiale la Doha, prim-ministra Natalia Gavrilița s-a întâlnit cu Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Statului Qatar și cu oameni de afaceri qatarieni. Principalele subiecte abordate au vizat proiectele de investiții în țara noastră și posibilitățile de export a produselor agroalimentare din Republica Moldova în Qatar.

Șefa Executivului a menționat că oportunitățile comercial-economice dintre cele două state nu sunt exploatate la maxim. Pentru identificarea unor noi perspective de colaborare este binevenită organizarea de business forumuri și vizite ale oamenilor de afaceri din Qatar în Republica Moldova. Prim-ministra a invitat companiile din Qatar să vină cu investiții în țara noastră și a vorbit despre eforturile întreprinse de Guvern pentru a face Republica Moldova o destinație mai atractivă pentru investitori.

Părțile au discutat despre consecințele de securitate și economice generate de războiul din Ucraina, incertitudinile cu care se confruntă oamenii de afaceri pe termen scurt și mediu, precum și eforturile Republicii Moldova de a deveni țară-candidat la aderare în spațiul comunitar. Prim-ministra s-a referit la progresele în reformarea justiției și combaterea corupției, supremația legii fiind o condiție esențială pentru atragerea investițiilor de calitate. O justiţie corectă oferă previzibilitate investitorilor străini, iar aceasta asigură creştere economică şi locuri de muncă. Natalia Gavrilița a vorbit despre oportunitățile în dezvoltarea sectorului IT, industriei auto, complexului agroalimentar, domeniului farmaceutic etc.

De asemenea, prim-ministra a vorbit despre schimbările în politica fiscală și alte măsuri pro-business la care lucrează Guvernul, în vederea creării condițiilor propice pentru dezvoltarea afacerilor. Șefa Executivului și-a exprimat convingerea că efortul depus va genera rezultate pentru economia țării și va spori turațiile legăturilor economice dintre Republica Moldova și Qatar.

Totodată, a fost menționată importanța lansării unei curse aeriene directe Doha – Chișinău- Doha, care ar conecta țara noastră la circuitul de transport al Orientului Mijlociu.

În urma discuțiilor, s-a mai convenit asupra intensificării colaborării pe segmentul transformării digitale; preluarea și implementarea bunelor practici prin desfășurarea unor ateliere de lucru; promovarea instrumentelor de export prin susținerea întreprinderilor locale, în vederea integrării în piețele noi de desfacere (prin expoziții, ateliere de lucru internaționale, reuniuni).

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Doha #gavrilita #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditarea pornește în forță în 2026. În luna ianuarie, volumul creditelor noi acordate în Republica Moldova a constituit 5,2 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei. Finanțările au fost contractate în proporție de 64,5% de mediul de afaceri și 35,5% de persoanele fizice, confirmând rolul dominant al companiilor în cererea de împrumuturi la început de an.

Cea mai mare parte a creditelor pentru companii a revenit societăților comerciale nefinanciare, care au contractat împrumuturi în lei la o rată medie de 8,22%, în volum de 2 miliarde de lei, și în valută la 5,04%, în volum de 1,2 miliarde de lei. În cazul mediului financiar nebancar, creditele noi au fost acordate la o rată de 9,51% în lei, însumând 38 milioane lei, și la 5,37% în valută, în volum de 47 milioane lei. Persoanele fizice care practică activitate de antreprenor s-au finanțat la o rată medie de 10,29% în lei, pentru un volum de 83 milioane lei, și la 5,29% în valută, pentru circa 0,4 milioane lei.

Pe segmentul populației, creditele de consum continuă să domine. În ianuarie, acestea au fost acordate în lei la o rată medie de 11,25%, cu un volum de 1 173 milioane lei, iar în valută la 9,87%, însă cu un volum nesemnificativ. Creditele imobiliare au fost contractate la o rată medie de 8,11%, totalizând 678 milioane lei.

Datele BNM indică un început de an cu cerere solidă de finanțare, susținută în principal de sectorul corporativ, în timp ce populația rămâne orientată preponderent spre împrumuturile de consum, la costuri mai ridicate decât cele ipotecare.