Gavrilița s-a întâlnit, la Tokyo, cu un grup de importatori ai vinurilor moldovenești. Despre ce au discutat

Natalia Gavrilița s-a întâlnit la Tokyo cu un grup de importatori ai vinurilor moldovenești. În cadrul întâlnirii, participanții au discutat despre promovarea Republicii Moldova ca destinație turistică vitivinicolă și despre soluțiile pentru creșterea cifrei de export al vinurilor moldovenești pe piața niponă.

Părțile au apreciat creșterea cu 20% a cifrei de export în Japonia al produselor vitivinicole în prima jumătate a anului curent, în pofida perturbării lanțurilor logistice, care a provocat costuri mai mari pentru importatori. În aceste împrejurări, au fost discutate posibilitățile de extindere a cooperării moldo-nipone, fiind remarcat un mare potențial în relația comercială dintre ambele state.

„Vă mulțumesc pentru că promovați produsele moldovenești, în special vinurile, pe piața din Japonia și pentru eforturile pe care le depuneți în depășirea provocărilor legate de export. Vom încerca să identificăm soluțiile necesare pentru a menține dinamica pozitivă în relația comercială moldo-niponă, în special prin reducerea taxelor la importul vinurilor moldovenești, și contăm pe susținerea dumneavoastră în promovarea Republicii Moldova ca destinație turistică vitivinicolă”, a declarat prim-ministra Natalia Gavrilița.

De notat că o misiune de experți din cadrul Agenției Japoneze pentru Cooperare Internațională (JICA) urmează să elaboreze, în comun cu autoritățile moldovenești, un proiect orientat spre creșterea cifrei de export al produselor noastre în Japonia și diversificarea portofoliului de produse exportate.

De asemenea, pe agenda bilaterală este inclus un Program de colaborare și asistență tehnică în domeniul culturii și turismului, cu scopul promovării potențialului turistic, realizarea activităților culturale și organizarea evenimentelor de promovare a destinațiilor turistice din Republica Moldova și Japonia.

#vinuri #turism #Japonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu dispune în prezent de o industrie de apărare în sens clasic, însă autoritățile recunosc necesitatea dezvoltării acestui sector și intenționează să valorifice industriile cu dublă utilizare care pot deveni atractive pentru partenerii internaționali. Declarația aparține lui Valeriu Mija, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, făcută în timpul unui briefing dedicat summitului NATO de la Haga.

Întrebat despre strategia națională de apărare și despre conexiunile dintre industria locală și lanțurile valorice europene și euroatlantice, Mija a confirmat că Republica Moldova „nu are industrie de apărare clasică”, dar că „lucrurile se mișcă” în direcția integrării în rețelele europene. El a subliniat că documentul strategic include obiective pentru dezvoltarea acestui sector și o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană și NATO.

„Avem foarte multe industrii cu destinații duble care pot fi catalogate ca mărfuri strategice și care reprezintă interes pentru parteneri”, a explicat oficialul. Potrivit lui, Moldova acționează pe trei filiere: bilaterală, NATO și UE. În cadrul colaborării cu Bruxellesul se lucrează la ajustarea standardelor și identificarea oportunităților concrete de integrare în lanțurile de producție de apărare.

Mija a mai menționat că noua strategie se corelează cu planul de creștere economică dezvoltat de Ministerul Dezvoltării Economice, care vizează stimularea industriilor cu destinație dublă – atât pentru piața civilă, cât și pentru necesități de securitate.

„Pentru Moldova, acest efort ar însemna locuri de muncă, dezvoltare economică și creșterea rezilienței. Pentru parteneri – acces la produse strategice competitive”, a afirmat oficialul.

În contextul în care bugetele de apărare europene au scăzut de trei ori în ultimele decenii, iar cele din Asia au crescut exponențial, NATO și UE încep să investească tot mai mult în revitalizarea capacităților industriale militare. Moldova vrea să prindă acest tren și să contribuie cu propriile resurse intelectuale și capacități industriale emergente.