Germania vrea aurul înapoi! Teama că Trump ar putea confisca rezerva de aur face valuri la Berlin

În Germania cresc apelurile pentru repatrierea rezervelor de aur depozitate în Statele Unite, pe fondul tensiunilor tot mai mari din relațiile transatlantice și al războaielor comerciale lansate de fostul președinte american Donald Trump. Potrivit publicației Bild, Asociația Europeană a Contribuabililor, alături de mai mulți membri ai Uniunii Creștin-Democrate (CDU), solicită „imediat” returnarea aurului în țară.

Motivul acestei cereri urgente este dublu: incertitudinile privind independența Federal Reserve (Banca Centrală a SUA) și temerile că aurul german, aflat în custodia americanilor, ar putea fi blocat sau chiar confiscat în eventualitatea unui nou conflict economic.
„În ultimele săptămâni, am putut citi cu toții că Donald Trump a pus sub semnul întrebării independența Federal Reserve, pentru că instituția nu i-a făcut pe plac și nu a redus rata dobânzii de bază”, a declarat Michael Jäger, președintele Asociației Europene a Contribuabililor, pentru Bild. „Este un precedent periculos, deoarece această retorică poate afecta soarta aurului german aflat sub jurisdicția SUA. Mai devreme sau mai târziu, aurul nostru ar putea deveni o țintă pentru administrația Trump. Peste un an sau doi, ar putea pur și simplu să dispară. Trebuie să-l repatriem acum, înainte să fie prea târziu”, a avertizat Jäger.

Acesta a trimis deja scrisori deschise președintelui Bundesbank, Joachim Nagel, și ministrului de Finanțe, Lars Klingbeil, cerând măsuri urgente pentru repatrierea aurului.

Tema repatrierii rezervelor de aur a fost deja discutată în aprilie în cercurile guvernamentale de la Berlin, în contextul în care tot mai multe voci pun sub semnul întrebării fiabilitatea SUA ca partener economic și politic.

Germania deține în prezent a doua cea mai mare rezervă de aur din lume, după SUA – 3.375 de tone. Dintre acestea, peste 1.250 de tone (aproximativ 37%) sunt depozitate în prezent la Federal Reserve Bank din New York.

Timp de ani de zile, păstrarea aurului în SUA a fost considerată o strategie justificată, pentru a asigura acces rapid la lichidități în dolari în caz de criză financiară globală. Totuși, în aprilie, administrația de la Washington a început să introducă noi bariere tarifare, subminând astfel aceste calcule și deschizând discuția despre necesitatea aducerii aurului acasă.

Donald Trump a șocat piețele la începutul lunii aprilie, anunțând introducerea unor taxe vamale noi pentru bunurile importate – 20% pentru UE. Indicii financiari au căzut brusc, dar au revenit parțial pe 9 aprilie, după ce SUA a acordat un termen de 90 de zile (până în iulie) pentru negocieri. În mai, Trump a declarat că negocierile cu majoritatea partenerilor sunt blocate, iar cu UE „nu duc nicăieri”. El a amenințat cu impunerea unor tarife de 50% pe bunurile europene de la 1 iunie, dar câteva zile mai târziu a revenit asupra deciziei, după o discuție telefonică cu Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Tarifele au fost amânate până la 9 iulie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rezerve #aur #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Asociației Prosumatorilor și Comunităților de Energie (APCE), Dan Pîrșan, a lansat un atac la adresa fostei șefe a companiei Electroca, Corina Popescu, al cărei nume este vehiculat pentru funcția de ministru al Energiei în viitorul Executiv de la București.

Într-o postare publică, Pîrșan susține că Popescu a ocupat de-a lungul timpului mai multe funcții-cheie în sectorul energetic, inclusiv cele de secretar de stat în Ministerul Energiei, director general al Transelectrica și director general al Electrica.

Acesta readuce în atenție episodul din mai 2022, când Corina Popescu a fost revocată din funcția de director general al Electrica înainte de expirarea mandatului. Potrivit lui Pîrșan, compania a anunțat inițial o compensație de aproximativ 400.000 de euro, însă raportările ulterioare ar fi indicat că suma totală acordată pentru încetarea anticipată a contractului de mandat s-a ridicat la circa 3,42 milioane de lei brut, echivalentul a aproximativ 680.000 de euro.
„Adică exact rețeta românească: pleci înainte de termen, dar nu pleci supărat. Pleci cu sute de mii de euro”, a afirmat liderul APCE.

În opinia sa, cazul ridică semne de întrebare privind responsabilitatea publică și mecanismele de verificare a eventualelor conflicte de interese în sectorul energetic, în contextul în care foști manageri și demnitari revin frecvent în poziții de influență în companii de stat, instituții publice sau firme de consultanță.

Pîrșan a declarat că România are nevoie de „energie, nu de uși rotative pentru protejații sistemului” și și-a exprimat speranța că discuțiile privind eventualele numiri în noul Guvern vor fi analizate atent.

Corina Popescu nu a comentat deocamdată public acuzațiile formulate de președintele APCE. Postarea reprezintă poziția autorului și nu conține concluzii ale unor instituții de control privind existența unor conflicte de interese sau încălcări ale legislației.