Reprezentanții mediului de afaceri și economiștii cer reformarea sistemului financiar-bancar

Modelul actual limitează dezvoltarea economică, îngreunează accesul la credite și contribuie la scurgerea de capital din țară, au remarcat directorii marilor companii în cadrul celei de-a patra Mese rotunde naționale, organizată de Alianța „MOLDOVENII”.

Aceasta a fost dedicată temei: „Modernizarea sistemului de finanțare a statului, a mediului de afaceri și a familiilor”. S-a discutat despre calitatea sistemului financiar și efectele sale asupra statului, mediului de afaceri și societății. A fost subliniat în mod special faptul că modelul actual nu stimulează dezvoltarea economiei naționale, dar susține importurile și consumul.

Președintele companiei Covoare Ungheni, Nicolae Nicula, și-a exprimat, în discursul său, îngrijorarea față de situația în care sectorul bancar înregistrează profituri mari pe fondul stagnării sectorului real al economiei. Potrivit acestuia, „sistemul actual de proceduri juridice și financiare, în cazul obținerii unui credit, servește intereselor băncilor, nu ale antreprenorilor”.

Președintele INC Group, Iurie Mihalachi, a atras atenția asupra cazurilor în care Banca Națională împiedică scăderea ratelor dobînzilor, chiar dacă băncile sînt dispuse să acorde credite în condiții mai avantajoase.

„Din momentul înființării sale, autoritatea de reglementare a fost scoasă de sub controlul statului și acționează independent de prioritățile economice ale țării”, a remarcat omul de afaceri.

Președintele DAAC Hermes Grup, Vasile Chirtoca, a criticat sistemul ipotecar existent, calificîndu-l drept inaccesibil pentru majoritatea cetățenilor. El a menționat că „în Moldova, ratele dobînzilor la creditele ipotecare sînt de 8-12% anual, în timp ce în țările UE acestea sînt mult mai mici”. Chirtoca a atras atenția și asupra lipsei unei piețe de capital și a accesului limitat al businessului la finanțare pe termen lung.

Economistul Denis Roșca, președintele partidului Alianța „MOLDOVENII”, a semnalat problema scurgerii de capital prin importul de materiale de construcții, procurate din credite. El a propus finanțarea prealabilă a producătorilor locali cu scopul de a închide ciclul economic intern și de a reduce dependența de importuri.

Fostul viceprim-ministru Alexandru Muravschi a declarat că trebuie să renunțăm la soluțiile universale de piață, care, după cum spune el, nu au dat rezultate în ultimii 30 de ani. El a subliniat că orientarea exclusiv către mecanismele de piață, fără sprijin organizațional din partea statului, nu funcționează, mai ales în sectoare precum agricultura. Muravschi a subliniat că cooperarea în domeniul agricol a eșuat anume din cauza lipsei unei infrastructuri corespunzătoare și a pregătirii mentale a fermierilor pentru a-și uni eforturile.

Participanții la masa rotundă au fost de aceeași părere că, fără revizuirea politicii financiare, consolidarea sectorului real și dezvoltarea capitalului uman, nu are sens să vorbim despre modernizare țării.

Propunerile adunate în cadrul meselor rotunde naționale vor fi incluse în programul de activități al Alianței „MOLDOVENII”. Următoarea discuție publică cu experții și societatea civilă va avea loc pe 9 august. Se preconizează discutarea problemelor privind ecologia, resursele acvatice și gestionarea deșeurilor solide menajere.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria publică totală a Statelor Unite a depășit pentru prima dată pragul de 40.000 de miliarde de dolari, potrivit datelor Departamentului Trezoreriei și amplifică temerile cu privire la sustenabilitatea finanțelor publice americane, scrie REUTERS.

Cele mai recente date arată că datoria ajunsese la 40.047 de miliarde de dolari. Din această sumă, 32.266 de miliarde de dolari reprezintă titluri de Trezorerie deținute de public, iar aproximativ 7.782 de miliarde de dolari sunt datorii între instituțiile guvernamentale.

Creșterea accelerată a datoriei este pusă atât pe seama cheltuielilor extraordinare din perioada pandemiei de COVID-19, cât și pe deciziile fiscale adoptate în timpul administrațiilor Donald Trump și Joe Biden, în contextul în care cheltuielile pentru programele sociale și plata dobânzilor cresc mai rapid decât veniturile statului.

Aproximativ o treime din avansul datoriei din ultimii ani s-a produs în timpul pandemiei, când autoritățile americane au recurs la împrumuturi masive pentru finanțarea pachetelor de sprijin economic.

În primul mandat al lui Donald Trump, datoria publică a SUA a crescut cu aproximativ 7.800 de miliarde de dolari, iar peste jumătate din această sumă s-a acumulat în ultimele nouă luni ale mandatului, pe fondul crizei generate de pandemie.

După revenirea lui Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025, datoria SUA a mai crescut cu aproximativ 3.800 de miliarde de dolari. Astfel, în cele două mandate ale sale, creșterea cumulată ajunge până în prezent la aproximativ 11.600 de miliarde de dolari.

În timpul mandatului lui Joe Biden, datoria publică a crescut cu aproximativ 8.400 de miliarde de dolari. Pe lângă cheltuielile destinate redresării după pandemie, administrația Biden a finanțat proiecte majore de infrastructură, programe de susținere a energiei curate și alte inițiative federale.

Organizațiile care monitorizează situația finanțelor publice avertizează că Statele Unite riscă să se confrunte cu o criză a datoriei dacă autoritățile nu reduc deficitul bugetar prin majorarea veniturilor, diminuarea cheltuielilor sau o combinație a celor două măsuri.

Un alt semnal de îngrijorare vine din partea investitorilor externi. Aceștia dețin aproape o treime din titlurile de Trezorerie americane, însă cererea lor a scăzut în ultimul an.

Depășirea pragului de 40.000 de miliarde de dolari pune din nou în centrul atenției problema costului tot mai mare al serviciului datoriei, într-un moment în care dobânzile ridicate măresc presiunea asupra bugetului federal și limitează spațiul pentru alte cheltuieli publice.