Gazprom: Gazoductul Nord Stream 2 este finanțat integral

Proiectul gazoductului Nord Stream 2 este pe deplin finanţat, a afirmat miercuri adjunctul directorului general al Gazprom, Famil Sadygov, scrie Agerpres.

De asemenea, Sadygov a anunţat că Gazprom nu este interesat de Oferta Publică Secundară (SPO) şi nu intenţionează în prezent să-şi vândă participaţia deţinută la firma Novatek.

Tot miercuri, Gazprom a informat că exporturile sale de gaze naturale în afara fostei Uniuni Sovietice au crescut în perioada 1 ianuarie – 15 iunie 2021 cu 26,7%, la 92,3 miliarde metri cubi (bcm).

Producţia de gaze a Gazprom a urcat în perioada menţionată cu 17,2%, la 241,4 miliarde metri cubi.

Pentru acest an Gazprom se aşteaptă ca profitul înainte de taxe, dobânzi, depreciere şi amortizare (EBITDA) să se situeze la 30 miliarde de dolari.

Gazoductul Nord Stream 2 reprezintă o investiţie de 11 miliarde de dolari, finanţată jumătate de Gazprom şi jumătate de cinci companii europene (OMV, Wintershall, Engie, Uniper şi Shell). Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

#nord stream 2 #finanțare #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.