Gazprom joacă tare: Una declară și alta fumează

Concernul rus Gazprom nu a rezervat volume suplimentare de gaz pentru Europa, care ar urma să tranziteze teritoriul Ucrainei în luna noiembrie. Anterior, gigantul rus a refuzat să suplinească volume de gaz din luna septembrie și octombrie, deși în luna mai a cumpărat toate volumele de tranzit prin Ucraina într-un volum de 15 mil. metri cubi în 24 de ore, potrivit platformei ungare RBP, citată de RiaNovosti.

Volumul total de gaz licitat s-a ridicat la 9,8 milioane de metri cubi pe zi. Compania rusă de stat a refuzat să majoreze volumele de tranzit prin Ucraina în luna octombrie, iar în luna septembrie volumul de gaz rezervat a constituit doar 650 mii metri cubi/zi, ceea ce constituie 4% din totalul volumului pe care Gazprom, la rezervat din mai până în august – 15 mil. metri cubi/24h.

Conform contractului încheiat pentru o perioadă de cinci ani dintre Gazprom și Ucraina privind tranzitul de gaze și semnat în 2019, compania rusă a garantat Ucrainei pomparea a 65 de miliarde de metri cubi de metan în primul an și 40 de miliarde în următorii patru. Adică, anul acesta, Gazprom ar trebui să tranziteze prin Ucraina aproximativ 109 milioane de metri cubi pe zi. În ciuda acestui fapt, luna aceasta volumul este cuprins între 85 și 89 de milioane de metri cubi, iar volumul a scăzut de la 1 octombrie din cauza transportului de gaz către Ungaria pe o nouă rută – prin conducta de gaz Turkish Stream.

La 13 octombrie, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin declara că Moscova este pregătită să furnizeze și mai mult gaz, și a respins acuzațiile că țara sa folosește exporturile de energie ca instrument politic.

Putin a declarat că Rusia își îndeplinește obligațiile contractuale și a spus că Moscova este gata să crească exporturile de gaze, deși nu a spus cum, când și pe ce rute.

Rusia s-a bazat multă vreme pe rețelele de conducte din Ucraina pentru a furniza gaze în Europa. Dar în ultimii ani Moscova a construit conducte de ocolire – Turk Stream, pe sub Marea Neagră și Nord Stream, sub Marea Baltică. O a doua conductă sub Marea Baltice, Nord Stream 2, care este gata și așteaptă aprobarea autorităților de reglementare germane, va crește semnificativ volumul de gaz rusesc furnizat către Europa.

#gaz #contract #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Grupul OPEC+, care reunește 23 de state exportatoare de petrol, inclusiv Rusia și Arabia Saudită, a anunțat joi o majorare spectaculoasă a producției de țiței, începând cu luna mai – cea mai mare din ultimii cinci ani. Decizia vine la scurt timp după apelurile insistente ale fostului președinte american, Donald Trump, ca statele cartelului să crească producția și să contribuie la scăderea prețurilor.

Potrivit anunțului, opt țări membre OPEC+, printre care Arabia Saudită, Rusia, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Irak, vor crește producția zilnică cu 411.000 de barili – de trei ori mai mult decât planul inițial, care prevedea o majorare lunară de 138.000 de barili.

Este cea mai amplă creștere a ofertei de petrol de la revenirea post-pandemie din 2020, când OPEC+ a început să reintroducă volumele tăiate în timpul crizei sanitare.

Valul de petrol care urmează să inunde piața globală a avut efecte imediate asupra bursei. Prețurile futures pentru petrolul Brent au scăzut cu peste 5%, coborând sub 70 de dolari pe baril, atingând la un moment dat 70,16 USD la bursa din Londra.

„Dacă țările OPEC și-ar fi dorit cu adevărat să doboare prețurile, cum cerea Trump, momentul ales este perfect”, a comentat Harry Tchilinguirian, analist-șef la Onyx Commodities. „Piața globală deja se teme de o recesiune provocată de valul tarifelor impuse de Trump. Acum riscul este să se declanșeze o furtună perfectă”.

Potrivit unui raport confidențial al Băncii Centrale a Rusiei, citat de presa rusă, piața mondială a petrolului riscă să intre într-un ciclu prelungit de prețuri joase, care ar putea pune în pericol aproape jumătate din veniturile de export ale Rusiei.

Oficialii ruși avertizează că o astfel de criză ar putea fi comparabilă cu șocul petrolier din anii 1980, care a precedat colapsul economic al URSS. La acea vreme, Arabia Saudită a triplat producția, determinând prăbușirea prețurilor de la 30 USD la 10-15 USD/baril – un moment istoric care a declanșat un crunt deficit valutar și falimentul regimului sovietic.