Gazprom joacă tare: Una declară și alta fumează

Concernul rus Gazprom nu a rezervat volume suplimentare de gaz pentru Europa, care ar urma să tranziteze teritoriul Ucrainei în luna noiembrie. Anterior, gigantul rus a refuzat să suplinească volume de gaz din luna septembrie și octombrie, deși în luna mai a cumpărat toate volumele de tranzit prin Ucraina într-un volum de 15 mil. metri cubi în 24 de ore, potrivit platformei ungare RBP, citată de RiaNovosti.

Volumul total de gaz licitat s-a ridicat la 9,8 milioane de metri cubi pe zi. Compania rusă de stat a refuzat să majoreze volumele de tranzit prin Ucraina în luna octombrie, iar în luna septembrie volumul de gaz rezervat a constituit doar 650 mii metri cubi/zi, ceea ce constituie 4% din totalul volumului pe care Gazprom, la rezervat din mai până în august – 15 mil. metri cubi/24h.

Conform contractului încheiat pentru o perioadă de cinci ani dintre Gazprom și Ucraina privind tranzitul de gaze și semnat în 2019, compania rusă a garantat Ucrainei pomparea a 65 de miliarde de metri cubi de metan în primul an și 40 de miliarde în următorii patru. Adică, anul acesta, Gazprom ar trebui să tranziteze prin Ucraina aproximativ 109 milioane de metri cubi pe zi. În ciuda acestui fapt, luna aceasta volumul este cuprins între 85 și 89 de milioane de metri cubi, iar volumul a scăzut de la 1 octombrie din cauza transportului de gaz către Ungaria pe o nouă rută – prin conducta de gaz Turkish Stream.

La 13 octombrie, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin declara că Moscova este pregătită să furnizeze și mai mult gaz, și a respins acuzațiile că țara sa folosește exporturile de energie ca instrument politic.

Putin a declarat că Rusia își îndeplinește obligațiile contractuale și a spus că Moscova este gata să crească exporturile de gaze, deși nu a spus cum, când și pe ce rute.

Rusia s-a bazat multă vreme pe rețelele de conducte din Ucraina pentru a furniza gaze în Europa. Dar în ultimii ani Moscova a construit conducte de ocolire – Turk Stream, pe sub Marea Neagră și Nord Stream, sub Marea Baltică. O a doua conductă sub Marea Baltice, Nord Stream 2, care este gata și așteaptă aprobarea autorităților de reglementare germane, va crește semnificativ volumul de gaz rusesc furnizat către Europa.

#gaz #contract #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.