Gazprom joacă tare: Una declară și alta fumează

Concernul rus Gazprom nu a rezervat volume suplimentare de gaz pentru Europa, care ar urma să tranziteze teritoriul Ucrainei în luna noiembrie. Anterior, gigantul rus a refuzat să suplinească volume de gaz din luna septembrie și octombrie, deși în luna mai a cumpărat toate volumele de tranzit prin Ucraina într-un volum de 15 mil. metri cubi în 24 de ore, potrivit platformei ungare RBP, citată de RiaNovosti.

Volumul total de gaz licitat s-a ridicat la 9,8 milioane de metri cubi pe zi. Compania rusă de stat a refuzat să majoreze volumele de tranzit prin Ucraina în luna octombrie, iar în luna septembrie volumul de gaz rezervat a constituit doar 650 mii metri cubi/zi, ceea ce constituie 4% din totalul volumului pe care Gazprom, la rezervat din mai până în august – 15 mil. metri cubi/24h.

Conform contractului încheiat pentru o perioadă de cinci ani dintre Gazprom și Ucraina privind tranzitul de gaze și semnat în 2019, compania rusă a garantat Ucrainei pomparea a 65 de miliarde de metri cubi de metan în primul an și 40 de miliarde în următorii patru. Adică, anul acesta, Gazprom ar trebui să tranziteze prin Ucraina aproximativ 109 milioane de metri cubi pe zi. În ciuda acestui fapt, luna aceasta volumul este cuprins între 85 și 89 de milioane de metri cubi, iar volumul a scăzut de la 1 octombrie din cauza transportului de gaz către Ungaria pe o nouă rută – prin conducta de gaz Turkish Stream.

La 13 octombrie, președintele Federației Ruse, Vladimir Putin declara că Moscova este pregătită să furnizeze și mai mult gaz, și a respins acuzațiile că țara sa folosește exporturile de energie ca instrument politic.

Putin a declarat că Rusia își îndeplinește obligațiile contractuale și a spus că Moscova este gata să crească exporturile de gaze, deși nu a spus cum, când și pe ce rute.

Rusia s-a bazat multă vreme pe rețelele de conducte din Ucraina pentru a furniza gaze în Europa. Dar în ultimii ani Moscova a construit conducte de ocolire – Turk Stream, pe sub Marea Neagră și Nord Stream, sub Marea Baltică. O a doua conductă sub Marea Baltice, Nord Stream 2, care este gata și așteaptă aprobarea autorităților de reglementare germane, va crește semnificativ volumul de gaz rusesc furnizat către Europa.

#gaz #contract #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că sancțiunile impuse de către SUA companiei Lukoil nu pun în pericol aprovizionarea Republicii Moldova cu produse petroliere. Oficialul a precizat că nu există riscul ca țara să rămână fără benzină și motorină, iar ceilalți furnizori de pe piață sunt pregătiți să compenseze eventualele lipsuri de carburanți.

„Situația dată nu influențează aprovizionarea cu combustibil a Republicii Moldova. Nu există riscul ca țara să rămână fără benzină și motorină. Furnizorii ceilalți din piață compensează eventuale lipsuri de carburanți”, a declarat Junghietu.

Întrebat ce se va întâmpla cu activele companiei Lukoil din Republica Moldova, ministrul Energiei a menționat că instituțiile abilitate se vor expune în perioada următoare, subliniind că nu poate comenta detalii legate de aplicarea sancțiunilor.

„Nu cred că mă pot expune. Să lăsăm autoritățile să se expună asupra sancțiunilor care vor fi aplicate în perioada imediat următoare”, a spus Junghietu.

Declarațiile ministrului vin după ce Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA a inclus Lukoil pe lista entităților sancționate, măsură care are implicații asupra activității subsidiarelor din mai multe state, inclusiv Republica Moldova.

ANRE a difuzat un comunicat de presă în care anunță că că analizează, împreună cu alte autorități de stat, modalitatea de aplicare și efectele sancțiunilor impuse de Biroul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Departamentului Trezoreriei SUA asupra companiilor petroliere rusești Rosneft și Lukoil, precum și impactul potențial al acestora asupra pieței produselor petroliere din Republica Moldova.