Gazprom lovește din nou: regiunea transnistreană, lăsată fără rezervări pe Trans-Balcanic

Secretarul de stat de la Ministerului Energiei, Constantin Borosan, a declarat că gigantul rus Gazprom nu a rezervat, pentru luna martie, capacitate de transport a gazelor naturale pe gazoductul Trans-Balcanic către regiunea transnistreană.

Acest gazoduct, care traversează mai multe țări din Europa de Sud-Est, reprezintă o alternativă strategică pentru asigurarea livrărilor de gaze către Republica Moldova. Cu toate acestea, autoritățile transnistrene rămân dependente de gazele livrate prin conductele controlate de Gazprom.

Constantin Botosan a mai menționat că autoritățile de la Chișinău analizează impactul acestei decizii asupra securității energetice și a economiei regiunii. „Luăm măsuri pentru a diversifica sursele de aprovizionare cu energie și pentru a reduce vulnerabilitățile față de deciziile unilaterale ale Gazprom”, a adăugat acesta.

Regiunea stângă a Nistrului a rămas fără gaze de la începutul acestui an urmare a suspendării livărilor de către Gazprom. În rezultat, locutorii au rămas fără căldură și apă caldă, iar energia electrică era livrată pe ore. Transnistria, primea de la oprirea tranzitului de gaze prin Ucraina. UE a acordat Chișinăului un ajutor de financiar de 60 de milioane de euro pentru a face față crizei energetice din regiune, însă Tiraspolul l-a refuzat.

Compania maghiară MET Gas and Energy Marketing AG, cu sediul central în Elveția, a reluat livrarea gazelor naturale în Transnistria începând de vineri, 14 februarie. Livrările au loc în cadrul unui acord pe termen scurt, care vizează consolidarea securității energetice a Republicii Moldova. Metanul este achiziționat din 50 de milioane de dolari oferit de Moscova.

#transnistria #rezervari #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Elvira Nabiullina, guvernatoarea Băncii Centrale a Rusiei, a declarat că este prematur să se vorbească despre ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei sau despre revenirea sistemelor internaționale de plată Visa și Mastercard pe piața rusă. Potrivit acesteia, nu participă la negocieri privind anularea restricțiilor, iar sistemele de plată nu au contactat Banca Centrală în legătură cu reluarea activității lor în Rusia, scrie interfax.ru.

În cadrul unei declarații, Nabiullina a subliniat că Banca Centrală nu include în prognozele sale de bază scenarii legate de încheierea războiului din Ucraina. „Actualizăm prognozele de patru ori pe an, în funcție de informațiile disponibile. În prezent, considerăm prematur să includem în prognoza de bază posibilele consecințe ale unei soluționări a conflictului militar. Vom monitoriza evoluția situației”, a precizat guvernatoarea.

Totodată, Nabiullina a promis continuarea discuțiilor cu guvernul privind mecanismele de deblocare a activelor rusești înghețate în străinătate. Ea a calificat drept „absolut nedreaptă” înghețarea activelor investitorilor privați care nu sunt sub incidența sancțiunilor. Potrivit acesteia, în 2023 autoritățile au reușit să deblocheze aproximativ 570 de miliarde de ruble sub formă de valori mobiliare și plăți de cupoane, de care au beneficiat 1,5 milioane de investitori ruși.

Anterior, Anatoli Aksakov, președintele Comitetului Dumei de Stat pentru Piața Financiară, a afirmat că Visa și Mastercard ar putea reveni în curând pe piața rusă, deoarece „au pierdut un mare segment de piață” și ar fi interesate să revină pe fondul negocierilor dintre Rusia și SUA privind încheierea războiului din Ucraina. Totuși, Aksakov a adăugat că rușii s-au adaptat deja la noile servicii, precum sistemul național de plăți „Mir” și sistemul de plăți rapide (SPB), care și-au demonstrat eficiența tehnologică.

Visa și Mastercard și-au suspendat activitatea în Rusia în primăvara anului 2022, ca răspuns la invazia rusă în Ucraina. În urma acestei decizii, mulți cetățeni ruși au început să deschidă conturi bancare în țările din Comunitatea Statelor Independente (CSI) pentru a putea folosi carduri bancare în străinătate. Unul dintre principalele hub-uri pentru acest „turism bancar” a fost Kazahstanul, unde, în doar două luni din 2022, rușii au emis 50,7% din numărul total de carduri bancare pentru acel an.

Surse diplomatice citate de The Moscow Times au precizat că Rusia a solicitat în cadrul negocierilor cu SUA deblocarea activelor de stat înghețate și relaxarea sancțiunilor. Moscova urmărește, printre altele, accesul la cele 6 miliarde de dolari înghețate în SUA, investiții ale Băncii Centrale în active denominate în dolari înainte de începerea războiului. Kirill Dmitriev, șeful Fondului Rus de Investiții Directe, a sugerat că unele companii străine ar putea reveni pe piața rusă în al doilea trimestru al anului 2025.