Gazprom renunță la afacerile din Germania. Rusia nu a oferit explicații sau detalii

Grupul rus Gazprom a anunţat vineri că va ieşi din afacerile sale din Germania, din cauza disputelor dintre cele două ţări create de insistenţa Moscovei privind plata în ruble pentru gazele naturale livrate de Rusia, transmite Reuters.

În prezent, nu este clar cum anume va afecta această decizie livrările de gaze ruseşti, de care Germania depinde pentru aproximativ 40% din necesarul său.

Gigantul energetic controlat de statul rus a precizat că şi-a încheiat participaţia la firma Gazprom Germania GMBH şi toate activele sale, inclusiv Gazprom Marketing & Trading Ltd. Firma rusească nu a oferit alte detalii sau explicaţii.

Anterior, însă, cotidianul financiar german Handelsblatt a publicat un articol conform căruia Ministerul german al Economiei analiza posibilitatea de a expropria subsidiarele Gazprom şi Rosneft din Germania, pe fondul îngrijorărilor referitoare la securitatea aprovizionării cu energie. În replică, Kremlinul a avertizat vineri că o astfel de măsură ar constitui o încălcare a legislaţiei internaţionale.

Firma Gazprom Germania are sediul la Berlin şi singurul său acţionar este Gazprom Export, o subsidiară deţinută în totalitate de grupul Gazprom. Această entitate germană are subsidiare în mai multe ţări precum Elveţia şi Cehia. Printre principalele sale domenii de afaceri sunt stocarea, tranzacţionarea şi furnizarea de gaze naturale şi combustibili pentru transportul rutier şi sectorul de shipping, controlând o reţea de benzinării în Germania şi Cehia.

Amintim că, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin a semnat joi un decret conform căruia cei care cumpără gaze naturale ruseşti trebuie să plătească în ruble. Germania a respins această modificare a prevederilor contractuale iar ministrul german al Economiei a avertizat că nu va fi „şantajat” de Putin.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Germania #Afaceri #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.