Gazprom se pregătește să închidă robinetul pentru Moldova! Volumele de gaz pentru luna noiembrie nu a fost rezervate

În a treia luni a fiecărei luni se fac rezervări de capacitate lunară pentru transportul gazelor. Asta a fost data de 17 octombrie, or Gazprom nu a rezervat capacități adiționale pentru luna noiembrie. Însă există posibilitatea de a rezerva zilnic aceste capacități, susține Secretarul de stat în domeniul energetic, Constantin Borosan.

Republica este amenințată de criza gazelor, deoarece gigantul rus Gazprom ar intenționa să sisteze livrarea gazelor. De la 1 octombrie a redus livrările cu 30%. Motivul, Chișinăul nu și-a onorat obligațiile de auditare a datorii istorice de 709 mil. USD.

Țara noastră are stocate 80 de milioane de metri cubi de metan în România, cantitate ce ar ajunge pentru aproximativ 20 zile. Gazele pot fi transportate prin conducta Iași-Ungheni-Chișinău care deja funcționează din 2021.

Republica Moldova este dependentă 100% de furnizorul rus de gaze Gazprom. Pentru luna octombrie prețul de achiziție este de peste o mie USD pentru mia de metri cubi, iar tariful pentru consumatorii casnici a fost majorat cu 27,2%, la 29,26 lei pentru metrul cub. Din 1 octombrie prețul de import al gazului este calculat după o altă formulă. Este vorba de 70% prețul la petrol și 30% prețul spot al metanului.

#gaz #Moldovagaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi