Gazprom și datoria la gaze. Tofilat: „E din cauza fraudelor de la Moldovagaz. Banii ajungeau la politicieni”

Expertul în energetică, Sergiu Tofilat susține că Gazprom ar fi majorat artificial datoriile atribuite Chișinăului, și cere un audit independent pentru a face claritate. Potrivit lui, Moldovagaz nu a fost verificată de la momentul fondării de nicio instituție de stat.

„În total, am putea vorbi de vreo 200 de milioane de dolari pe care Moldovagaz le-ar putea recupera de la datornici. Apare întrebarea cum s-a format această datorie de tot ce este peste aceste 200 de milioane de dolari. E formată din cauza fraudelor care au avut loc la Moldovagaz și utilizării neraționale a banilor destinați pentru plata gazelor. Vorbind de fraude, poftim, luăm exemplu cele patru hotărâri ANRE emise în 2012 cum Moldovatransgaz, filiala Moldovagaz, cumpăra conducte din Ucraina prin Cipru, la cinci prețuri. Materialele toate au fost transmise la procuratură, procuratura a clasat dosarele. Deci, chestiunea e că Moscova prin Gazprom tolera corupția la Moldovagaz, banii ajungeau la politicienii moldoveni și politicienii moldoveni închideau ochii la liberalizarea pieții gazelor, la liberalizarea Pachetului III [energetic], la diversificarea surselor, fiecare avea interesul lui”, a precizat Tofilat într-o intervenție pentru Radio Europa Liberă.

Partea rusă a insistat și în trecut ca R. Moldova să plătească diferite datorii acumulate, menționează Sergiu Tofilat, așa a fost cedat parte din gazoduct către Gazprom, doar că Moscova ar fi trișat stingând datoriile regiunii separatiste în locul datoriilor atribuite malului drept, consideră Tofilat.

„Vorbim aici de cambiile sau obligațiile de stat emise de guvernul Moldovei în 1998, din 140 de milioane de dolari, ai noștri, 131 de milioane Gazprom le-a utilizat să stingă datoria malului stâng. În 2000 același lucru, din 90 de milioane de dolari a malului drept peste 60 de milioane Gazprom a stins datoria Transnistriei. La constituirea Moldovagaz noi am cedat Gazprom 50% din acțiuni, ei trebuiau să ne stingă o parte din datoria la gaz, ei au stins în 2001 iarăși datoria malului stâng” a conchis Tofilat.

În data de 22 octombrie a fost instituită Starea de Urgență în sistemul gazelor naturale, iar Energocom a fost mandat să lanseze licitația de achiziție a metanului. Ulterior, Gazprom acuza Republica Moldova de problema livrărilor de gaze. “Gazprom va prelungi contractul de tranzitare și furnizare a gazelor naturale doar dacă Chișinăul va achita datoria în sumă de 709 mil. USD, în caz contrar, la 1 decembrie va fi sistată livrarea gazelor, declara Serghei Kuprianov, purtătorul de cuvânt al Gazprom.

#Tofilat #datorie #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat planuri pentru cea mai amplă majorare a bugetului militar american din ultimele peste șapte decenii, cu scopul de a construi o „armată de vis” și de a asigura securitatea țării împotriva tuturor „inamiculor”, relatează Reuters.

Potrivit unui mesaj publicat pe rețeaua sa de socializare Truth Social, bugetul Pentagon ar urma să ajungă în 2027 la 1,5 trilioane de dolari. Comparativ cu anul curent, când cheltuielile militare sunt estimate la 901 miliarde de dolari, bugetul apărării ar crește de peste 1,5 ori, consolidând poziția SUA ca statul cu cele mai mari cheltuieli militare din lume.

Trump a declarat că decizia a fost luată după „negocieri lungi și dificile” cu senatori, congresmeni și membri ai Cabinetului. Potrivit acestuia, fondurile suplimentare pentru armată ar urma să fie asigurate din tarifele vamale impuse statelor care, în trecut, „au jefuit America”.

Ultima dată când Statele Unite au majorat bugetul apărării cu peste 50% a fost în 1951, pe fondul războiului din Coreea. Chiar și în perioada administrației lui Ronald Reagan, la apogeul Războiului Rece, creșterile au fost mai moderate – 25% în 1981 și 20% în 1982, amintește Reuters.

Potrivit Politico, noile cheltuieli ar urma să finanțeze mai multe programe strategice ale administrației Trump, inclusiv un sistem de apărare antirachetă denumit „Golden Dome” („Cupola de Aur”), estimat la 175 de miliarde de dolari, și un amplu proiect de modernizare a flotei navale, supranumit „Golden Fleet” („Flota de Aur”). Acesta din urmă prevede construirea a 25 de nave militare noi, dotate cu lasere, rachete hipersonice și capacități nucleare.

Pentru ca planul să devină realitate, este necesară aprobarea Congresului SUA, unde republicanii dețin o majoritate fragilă. Deși mulți parlamentari republicani și-au exprimat sprijinul pentru inițiativă, amploarea cheltuielilor suplimentare ridică semne de întrebare.

În prezent, Statele Unite alocă aproximativ 3,5% din PIB pentru apărare. Congresmanul republican Don Bacon a declarat pentru Politico că ar fi necesar un nivel de cel puțin 4% din PIB pentru a reconstrui flota, forțele aeriene, arsenalul de rachete balistice intercontinentale și pentru a sprijini personalul militar.

În același timp, un centru analitic independent avertizează că planurile lui Trump ar necesita aproximativ 5 trilioane de dolari până în 2035, iar veniturile din tarife vamale nu ar acoperi integral aceste costuri. În actualul an fiscal, taxele vamale au adus la buget circa 288 de miliarde de dolari, adică puțin peste jumătate din suma necesară pentru ambițiile militare anunțate.