Gazprom și datoria la gaze. Tofilat: „E din cauza fraudelor de la Moldovagaz. Banii ajungeau la politicieni”

Expertul în energetică, Sergiu Tofilat susține că Gazprom ar fi majorat artificial datoriile atribuite Chișinăului, și cere un audit independent pentru a face claritate. Potrivit lui, Moldovagaz nu a fost verificată de la momentul fondării de nicio instituție de stat.

„În total, am putea vorbi de vreo 200 de milioane de dolari pe care Moldovagaz le-ar putea recupera de la datornici. Apare întrebarea cum s-a format această datorie de tot ce este peste aceste 200 de milioane de dolari. E formată din cauza fraudelor care au avut loc la Moldovagaz și utilizării neraționale a banilor destinați pentru plata gazelor. Vorbind de fraude, poftim, luăm exemplu cele patru hotărâri ANRE emise în 2012 cum Moldovatransgaz, filiala Moldovagaz, cumpăra conducte din Ucraina prin Cipru, la cinci prețuri. Materialele toate au fost transmise la procuratură, procuratura a clasat dosarele. Deci, chestiunea e că Moscova prin Gazprom tolera corupția la Moldovagaz, banii ajungeau la politicienii moldoveni și politicienii moldoveni închideau ochii la liberalizarea pieții gazelor, la liberalizarea Pachetului III [energetic], la diversificarea surselor, fiecare avea interesul lui”, a precizat Tofilat într-o intervenție pentru Radio Europa Liberă.

Partea rusă a insistat și în trecut ca R. Moldova să plătească diferite datorii acumulate, menționează Sergiu Tofilat, așa a fost cedat parte din gazoduct către Gazprom, doar că Moscova ar fi trișat stingând datoriile regiunii separatiste în locul datoriilor atribuite malului drept, consideră Tofilat.

„Vorbim aici de cambiile sau obligațiile de stat emise de guvernul Moldovei în 1998, din 140 de milioane de dolari, ai noștri, 131 de milioane Gazprom le-a utilizat să stingă datoria malului stâng. În 2000 același lucru, din 90 de milioane de dolari a malului drept peste 60 de milioane Gazprom a stins datoria Transnistriei. La constituirea Moldovagaz noi am cedat Gazprom 50% din acțiuni, ei trebuiau să ne stingă o parte din datoria la gaz, ei au stins în 2001 iarăși datoria malului stâng” a conchis Tofilat.

În data de 22 octombrie a fost instituită Starea de Urgență în sistemul gazelor naturale, iar Energocom a fost mandat să lanseze licitația de achiziție a metanului. Ulterior, Gazprom acuza Republica Moldova de problema livrărilor de gaze. “Gazprom va prelungi contractul de tranzitare și furnizare a gazelor naturale doar dacă Chișinăul va achita datoria în sumă de 709 mil. USD, în caz contrar, la 1 decembrie va fi sistată livrarea gazelor, declara Serghei Kuprianov, purtătorul de cuvânt al Gazprom.

#Tofilat #datorie #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că decizia Franța de a interzice anumite produse alimentare care conțin reziduuri de pesticide neaprobate în Uniunea Europeană nu este de natură să afecteze direct Republica Moldova.

Întrebat despre impactul măsurii, șeful Guvernului a precizat că subiectul a fost discutat inclusiv la nivel guvernamental, în cadrul întrevederilor de la Davos. Potrivit acestuia, autoritățile franceze au transmis că restricțiile vizează toate statele terțe, nu doar Republica Moldova, și reprezintă un răspuns la depistarea unor ingrediente toxice în anumite produse agroalimentare importate.

„Cunoscând produsele noastre, de calitate bună, nu credem că vom fi afectați de aceste măsuri. Continuăm dialogul cu partenerii francezi, dar este și un mesaj către producătorii autohtoni să fie foarte atenți”, a spus premierul. Alexandru Munteanu a subliniat că marii producători sunt, de regulă, prudenți, însă a recomandat verificări suplimentare, inclusiv cu sprijinul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, pentru a exista certitudinea că produsele nu conțin nici măcar doze admise de pesticide.

Începând cu 8 februarie 2026, Franța va suspenda importul și comercializarea unor produse alimentare provenite din afara Uniunii Europene dacă sunt detectate reziduuri de substanțe active neaprobate în UE. Măsura se aplică atât produselor proaspete, cât și celor procesate și vizează, printre altele, mere, pere, caise, cireșe, piersici, prune, struguri de masă și pentru vin, legume, cereale, miere și alte produse apicole.