Gazprom și datoria la gaze. Tofilat: „E din cauza fraudelor de la Moldovagaz. Banii ajungeau la politicieni”

Expertul în energetică, Sergiu Tofilat susține că Gazprom ar fi majorat artificial datoriile atribuite Chișinăului, și cere un audit independent pentru a face claritate. Potrivit lui, Moldovagaz nu a fost verificată de la momentul fondării de nicio instituție de stat.

„În total, am putea vorbi de vreo 200 de milioane de dolari pe care Moldovagaz le-ar putea recupera de la datornici. Apare întrebarea cum s-a format această datorie de tot ce este peste aceste 200 de milioane de dolari. E formată din cauza fraudelor care au avut loc la Moldovagaz și utilizării neraționale a banilor destinați pentru plata gazelor. Vorbind de fraude, poftim, luăm exemplu cele patru hotărâri ANRE emise în 2012 cum Moldovatransgaz, filiala Moldovagaz, cumpăra conducte din Ucraina prin Cipru, la cinci prețuri. Materialele toate au fost transmise la procuratură, procuratura a clasat dosarele. Deci, chestiunea e că Moscova prin Gazprom tolera corupția la Moldovagaz, banii ajungeau la politicienii moldoveni și politicienii moldoveni închideau ochii la liberalizarea pieții gazelor, la liberalizarea Pachetului III [energetic], la diversificarea surselor, fiecare avea interesul lui”, a precizat Tofilat într-o intervenție pentru Radio Europa Liberă.

Partea rusă a insistat și în trecut ca R. Moldova să plătească diferite datorii acumulate, menționează Sergiu Tofilat, așa a fost cedat parte din gazoduct către Gazprom, doar că Moscova ar fi trișat stingând datoriile regiunii separatiste în locul datoriilor atribuite malului drept, consideră Tofilat.

„Vorbim aici de cambiile sau obligațiile de stat emise de guvernul Moldovei în 1998, din 140 de milioane de dolari, ai noștri, 131 de milioane Gazprom le-a utilizat să stingă datoria malului stâng. În 2000 același lucru, din 90 de milioane de dolari a malului drept peste 60 de milioane Gazprom a stins datoria Transnistriei. La constituirea Moldovagaz noi am cedat Gazprom 50% din acțiuni, ei trebuiau să ne stingă o parte din datoria la gaz, ei au stins în 2001 iarăși datoria malului stâng” a conchis Tofilat.

În data de 22 octombrie a fost instituită Starea de Urgență în sistemul gazelor naturale, iar Energocom a fost mandat să lanseze licitația de achiziție a metanului. Ulterior, Gazprom acuza Republica Moldova de problema livrărilor de gaze. “Gazprom va prelungi contractul de tranzitare și furnizare a gazelor naturale doar dacă Chișinăul va achita datoria în sumă de 709 mil. USD, în caz contrar, la 1 decembrie va fi sistată livrarea gazelor, declara Serghei Kuprianov, purtătorul de cuvânt al Gazprom.

#Tofilat #datorie #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.