Gazul se mută în altă ogradă: cine va pune mâna pe cele 8 regiuni alimentate de Moldovagaz?

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a inițiat o nouă procedură de desemnare a unui furnizor de gaze naturale cu obligații de serviciu public pentru opt regiuni importante din Republica Moldova, unde volumul anual de gaze consumat a ajuns, în 2024, la 803,6 milioane de metri cubi. Printre regiunile vizate se numără cele deservite până acum de „Bălţi-gaz”, „Orhei-gaz”, „Cimişlia-gaz”, „Găgăuz-gaz”, „Taraclia-gaz”, precum și companiile „Proalfa-Service”, „Rotalin Gaz Trading” și „Faitec-M”.

ANRE propune ca noul furnizor să preia responsabilitatea furnizării de gaze naturale către consumatorii casnici și întreprinderile mici pentru o perioadă de 3 ani, calculată din data revocării obligației de serviciu public impusă prin Hotărârea nr. 487/2019. Marja comercială maximă permisă pentru ofertanți este de 285 lei pentru 1.000 m³ sau 26,78 lei/MWh, fără a include contribuțiile pentru stocurile de securitate.

Furnizorul desemnat va fi obligat să asigure contractarea în scris a fiecărui consumator final, funcționarea centrelor de deservire în fiecare regiune, inclusiv un program prelungit o zi pe săptămână până la ora 20:00, serviciu telefonic activ și răspunsuri eficiente la cereri și reclamații, inclusiv prin e-mail, acces la mai multe modalități de plată, în condiții echitabile și transparente și facturarea corectă, cu evidențiere separată a costurilor de transport și distribuție.

Prin această măsură, ANRE își propune să restructureze piața de gaze naturale, într-un context marcat de neîncredere în operatorii tradiționali și nevoia de asigurare a continuității serviciului public în condiții de competitivitate și eficiență. Dosarele pentru procedura de selectare pot fi depuse până la 2 mai 2025, ora 17:00.

Această decizie ar putea însemna sfârșitul monopolului Moldovagaz în mai multe regiuni-cheie și începutul unei noi etape în liberalizarea reală a pieței gazelor din Republica Moldova.

#Moldovagaz #licitatie #ANRE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.