„Generalul de fier” al Ucrainei care de aproape un an este cel mai rău coșmar al lui Vladimir Putin

După aproape un an de război, armata Ucrainei încă rezistă în fața celei considerate a doua putere militară a lumii, iar parte din succes este atribuit șefului de Stat Major, generalului Valeri Zalujnîi.

El și-a petrecut ultimii ani reformând armata ucraineană în pregătirea invaziei despre care vorbea în urmă cu câțiva ani, scrie Business Insider.

„Pentru noi, pentru armată, războiul a început în 2014. Pentru mine personal în iulie 2014. Și habar n-aveam ce era cu adevărat războiul în 2014.

Citisem foarte multe cărți, absolvisem toate academiile cu medalie de aur, înțelegeam totul teoretic, dar nu înțelegeam ce înseamnă cu adevărat războiul. Dar în opt ani de război, până în 2022, atât eu, cât și oameni ca mine am înțeles totul perfect.

Tot ce am făcut atunci când a început agresiunea pe scară largă a fost să punem în aplicare nu doar cunoștințele noastre, pe care le aveam deja în 2014, ci și abilitățile și experiența pe care le-am dobândit de atunci. Și cea mai importantă experiență pe care am avut-o și cea pe care am practicat-o aproape ca pe o religie este că rușii și orice alți inamici trebuie uciși, și, cel mai important, nu ar trebui să ne fie frică să o facem. Și asta facem“, spune șeful de Stat Major al armatei SUA.

Valeri Zalujnîi s-a născut în 1973 într-o garnizoană militară sovietică, situată la nord-vest de capitala Kiev. El s-a născut în garnizoană pentru că tatăl său era staționat acolo, dar nu este clar ce grad militar avea tatăl său.

Deși la un moment dat s-a gândit să se facă comediant, actualul șef al Armatei Ucrainei s-a hotărât să îi calce pe urme tatălui său.

Valeri Zalujnîi s-a alăturat Institutului Forțelor Terestre al Academiei Militare din Odesa la începutul anilor 1990, chiar când s-a prăbușit Uniunea Sovietică. Câțiva ani mai târziu, a urmat Academia Națională de Apărare din Kiev pe care a absolvit-o în 2007. Din 2007 până în 2013, Valeri Zalujnîi a avansat rapid, ocupând câteva posturi militare, inclusiv cel de comandant al unei brigăzi mecanizate.

În 2020, a făcut un master în relații internaționale, la Academia Ostroh. De asemenea, a participat la multe antrenamente NATO în afara Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cosmar #General #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.