„Generalul de fier” al Ucrainei care de aproape un an este cel mai rău coșmar al lui Vladimir Putin

După aproape un an de război, armata Ucrainei încă rezistă în fața celei considerate a doua putere militară a lumii, iar parte din succes este atribuit șefului de Stat Major, generalului Valeri Zalujnîi.

El și-a petrecut ultimii ani reformând armata ucraineană în pregătirea invaziei despre care vorbea în urmă cu câțiva ani, scrie Business Insider.

„Pentru noi, pentru armată, războiul a început în 2014. Pentru mine personal în iulie 2014. Și habar n-aveam ce era cu adevărat războiul în 2014.

Citisem foarte multe cărți, absolvisem toate academiile cu medalie de aur, înțelegeam totul teoretic, dar nu înțelegeam ce înseamnă cu adevărat războiul. Dar în opt ani de război, până în 2022, atât eu, cât și oameni ca mine am înțeles totul perfect.

Tot ce am făcut atunci când a început agresiunea pe scară largă a fost să punem în aplicare nu doar cunoștințele noastre, pe care le aveam deja în 2014, ci și abilitățile și experiența pe care le-am dobândit de atunci. Și cea mai importantă experiență pe care am avut-o și cea pe care am practicat-o aproape ca pe o religie este că rușii și orice alți inamici trebuie uciși, și, cel mai important, nu ar trebui să ne fie frică să o facem. Și asta facem“, spune șeful de Stat Major al armatei SUA.

Valeri Zalujnîi s-a născut în 1973 într-o garnizoană militară sovietică, situată la nord-vest de capitala Kiev. El s-a născut în garnizoană pentru că tatăl său era staționat acolo, dar nu este clar ce grad militar avea tatăl său.

Deși la un moment dat s-a gândit să se facă comediant, actualul șef al Armatei Ucrainei s-a hotărât să îi calce pe urme tatălui său.

Valeri Zalujnîi s-a alăturat Institutului Forțelor Terestre al Academiei Militare din Odesa la începutul anilor 1990, chiar când s-a prăbușit Uniunea Sovietică. Câțiva ani mai târziu, a urmat Academia Națională de Apărare din Kiev pe care a absolvit-o în 2007. Din 2007 până în 2013, Valeri Zalujnîi a avansat rapid, ocupând câteva posturi militare, inclusiv cel de comandant al unei brigăzi mecanizate.

În 2020, a făcut un master în relații internaționale, la Academia Ostroh. De asemenea, a participat la multe antrenamente NATO în afara Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cosmar #General #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul deputat Alexandr Slusari critică modul în care guvernarea, în special Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), abordează reforma administrației publice locale (APL), acuzând lipsa unei viziuni reale și ignorarea principiului descentralizării.

Într-o postare publică, Slusari afirmă că, deși urmărește atent discuțiile despre reformă, constată că, din 2019 până în prezent, abordarea guvernării a rămas „pur matematică și superficială”. El îl critică în mod direct pe ministrul Alexei Buzu, despre care spune că nu este cea mai potrivită persoană pentru pregătirea acestei reforme.

Slusari face referire la declarațiile lui Buzu, potrivit cărora aproximativ 60% dintre primăriile din Republica Moldova administrează localități cu mai puțin de 1.500 de locuitori și, pe termen lung, nu ar putea gestiona servicii și proiecte la nivelul așteptărilor cetățenilor. În opinia fostului deputat, această logică strict bazată pe cifre este greșită și nu explică diferența reală dintre un sat cu 1.450 de locuitori și unul cu 1.600, mai ales în condițiile unei migrații accentuate și fluctuante în mediul rural.

Cel mai grav aspect, subliniază Slusari, este faptul că, în toată această perioadă, guvernarea nu ar fi vorbit despre „descentralizare” — element pe care îl consideră fundamental pentru orice reformă autentică a administrației publice locale. El amintește că Republica Moldova a ratificat încă din 1997 Carta europeană a autonomiei locale, însă principiile acesteia nu sunt aplicate în practică.

Potrivit lui Slusari, înainte de a discuta despre comasarea sau lichidarea unor primării, statul trebuie să ofere autorităților publice locale de nivelul I atribuții reale: dreptul de a colecta mai multe impozite pentru bugetele locale, inclusiv impozitul pe venit, o parte din TVA și accize, delimitarea clară a bunurilor proprietate publică locală de cele ale statului, precum și stimularea cooperării între localități pentru angajarea de specialiști, după modele europene, inclusiv cel din România.

Abia după o descentralizare profundă, spune Slusari, poate fi analizată viabilitatea primăriilor și necesitatea amalgamării acestora. El avertizează că închiderea instituțiilor locale – primării, școli, grădinițe – transmite semnalul „morții satului” și accelerează depopularea rurală. „Nu matematica trebuie să fie criteriul principal, ci și psihologia oamenilor”, avertizează fostul deputat.

În final, Alexandr Slusari pledează pentru o reformă administrativ-teritorială curajoasă, care să reducă dependența politică a autorităților locale de Chișinău și să stimuleze dezvoltarea economică regională. El se pronunță pentru lichidarea raioanelor în forma lor actuală, considerată „arhaică”, și sugerează fie un model de municipalizare, propus de Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM), fie crearea a trei raioane mari – Nord, Centru și Sud – alături de UTA Găgăuzia și Transnistria.