„Generalul de fier” al Ucrainei care de aproape un an este cel mai rău coșmar al lui Vladimir Putin

După aproape un an de război, armata Ucrainei încă rezistă în fața celei considerate a doua putere militară a lumii, iar parte din succes este atribuit șefului de Stat Major, generalului Valeri Zalujnîi.

El și-a petrecut ultimii ani reformând armata ucraineană în pregătirea invaziei despre care vorbea în urmă cu câțiva ani, scrie Business Insider.

„Pentru noi, pentru armată, războiul a început în 2014. Pentru mine personal în iulie 2014. Și habar n-aveam ce era cu adevărat războiul în 2014.

Citisem foarte multe cărți, absolvisem toate academiile cu medalie de aur, înțelegeam totul teoretic, dar nu înțelegeam ce înseamnă cu adevărat războiul. Dar în opt ani de război, până în 2022, atât eu, cât și oameni ca mine am înțeles totul perfect.

Tot ce am făcut atunci când a început agresiunea pe scară largă a fost să punem în aplicare nu doar cunoștințele noastre, pe care le aveam deja în 2014, ci și abilitățile și experiența pe care le-am dobândit de atunci. Și cea mai importantă experiență pe care am avut-o și cea pe care am practicat-o aproape ca pe o religie este că rușii și orice alți inamici trebuie uciși, și, cel mai important, nu ar trebui să ne fie frică să o facem. Și asta facem“, spune șeful de Stat Major al armatei SUA.

Valeri Zalujnîi s-a născut în 1973 într-o garnizoană militară sovietică, situată la nord-vest de capitala Kiev. El s-a născut în garnizoană pentru că tatăl său era staționat acolo, dar nu este clar ce grad militar avea tatăl său.

Deși la un moment dat s-a gândit să se facă comediant, actualul șef al Armatei Ucrainei s-a hotărât să îi calce pe urme tatălui său.

Valeri Zalujnîi s-a alăturat Institutului Forțelor Terestre al Academiei Militare din Odesa la începutul anilor 1990, chiar când s-a prăbușit Uniunea Sovietică. Câțiva ani mai târziu, a urmat Academia Națională de Apărare din Kiev pe care a absolvit-o în 2007. Din 2007 până în 2013, Valeri Zalujnîi a avansat rapid, ocupând câteva posturi militare, inclusiv cel de comandant al unei brigăzi mecanizate.

În 2020, a făcut un master în relații internaționale, la Academia Ostroh. De asemenea, a participat la multe antrenamente NATO în afara Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cosmar #General #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Luni, 19 ianuarie 2026, debutează cea de-a 56-a ediție a Forumul Economic Mondial de la Davos, într-un context marcat de instabilitate geopolitică profundă și tensiuni fără precedent în relațiile internaționale. Mulți lideri europeni consideră actualul moment drept cel mai dificil pentru continent de la încheierea Războiului Rece, fiind puse sub semnul întrebării relația cu Statele Unite, modelul economic european și arhitectura de securitate.

Unul dintre cele mai așteptate momente ale forumului este revenirea președintelui SUA, Donald Trump, la Davos, după o absență de șase ani. Participarea are loc la aproximativ un an de la preluarea noului său mandat prezidențial și într-un climat tensionat, generat de amenințările comerciale, intervențiile militare și pozițiile unilaterale adoptate de administrația americană.

Acțiunile recente ale Washingtonului au amplificat îngrijorările liderilor europeni, după ce Trump a trimis trupe pentru capturarea liderului Venezuelei, Nicolás Maduro, a sugerat că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar frâna procesul de pace și a amenințat Iranul cu o intervenție militară în cazul continuării represiunii interne. Discursul lui Donald Trump este programat la mijlocul săptămânii și, potrivit unui oficial al Casei Albe, va pune accent pe problemele interne ale Statelor Unite, în special costul vieții și politicile economice, dar și pe solicitarea adresată europenilor de a renunța la politicile considerate de acesta drept generatoare de stagnare economică.

Relațiile dintre SUA și Europa traversează un nou moment critic, după ce Trump a insistat asupra intenției Washingtonului de a prelua controlul asupra Groenlandei, amenințând concomitent cu impunerea de tarife împotriva aliaților europeni din NATO care se opun unei asemenea acțiuni. Opt state europene, printre care Marea Britanie, Germania, Franța și țările nordice, au transmis un mesaj comun extrem de ferm, avertizând că aceste demersuri riscă să declanșeze „o spirală descendentă periculoasă” și să submineze relațiile transatlantice.

De cealaltă parte, lideri europeni precum președintele francez Emmanuel Macron și șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vin la Davos cu un mesaj comun axat pe apărarea comerțului liber, consolidarea cooperării transatlantice și sprijinul ferm pentru Ucraina.

Războiul din Ucraina rămâne una dintre temele centrale ale forumului, la aproape patru ani de la invazia Rusiei. Președintele Volodimir Zelenski este prezent la Davos, unde ar putea avea noi discuții cu Donald Trump privind garanțiile de securitate necesare unui posibil armistițiu. Totodată, un subiect sensibil este inițiativa lui Trump de a crea un așa-numit „Consiliu al Păcii” pentru Gaza, propus ca o abordare „nouă și îndrăzneață” pentru soluționarea conflictelor globale, dar criticată de unii observatori ca o tentativă de a ocoli Consiliul de Securitate al ONU.

Forumul are loc și pe fondul unei intervenții militare recente a SUA în Venezuela și al escaladării tensiunilor din Iran, unde protestele anti-guvernamentale riscă să ducă la noi valuri de represiune. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, participă la reuniunea de la Davos.