Germania este interesată de gazele naturale dintr-o ţară africană

Germania este interesată de proiecte comune cu Senegal privind gazele naturale, a anunţat cancelarul Olaf Scholz în timpul primului său turneu african.

Germania doreşte să se implice alături de Senegal în proiecte din domeniul gazelor naturale şi al energiei regenerabile, a declarat duminică cancelarul Olaf Scholz în timpul primei sale călătorii în Africa. Vizita se desfăşoară în contextul războiului din Ucraina şi al impactului acestuia asupra preţurilor la energie şi alimente.

Scholz a început turneul african în Senegal, care are rezerve de miliarde de metri cubi de gaz.

Astfel, Germania încearcă să îşi reducă dependenţa faţă de Rusia. Partea germană a iniţiat discuţii cu autorităţile senegaleze despre extracţia de gaze şi despre gazul natural lichefiat, a declarat Scholz.

„Este o chestiune care merită să fie urmărită intens”, a declarat acesta în cadrul unei conferinţe de presă cu preşedintele senegalez Macky Sall, adăugând că proiectele sunt în interesul comun al celor două ţări.

Scholz a mai spus că Germania este interesată de proiectele senegaleze de energie regenerabilă.

Vineri, un oficial guvernamental german a declarat că Germania ar putea contribui la explorarea unui câmp de gaze în Senegal.

Sall a declarat că Senegalul este pregătit să aprovizioneze piaţa europeană cu gaze. El a estimat că producţia Senegalului va ajunge la 2,5 milioane de tone anul viitor şi la 10 milioane de tone până în 2030.

„Totul este deschis şi suntem dornici să lucrăm cu Germania în acest context”, a spus Sall despre explorarea gazelor şi finanţarea proiectului.

Tot duminică, Scholz merge în Niger, de unde va zbura spre Johannesburg, luni seara, pentru ultima etapă a turneului său.

#Senegal #gaz #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.