Germania este interesată de gazele naturale dintr-o ţară africană

Germania este interesată de proiecte comune cu Senegal privind gazele naturale, a anunţat cancelarul Olaf Scholz în timpul primului său turneu african.

Germania doreşte să se implice alături de Senegal în proiecte din domeniul gazelor naturale şi al energiei regenerabile, a declarat duminică cancelarul Olaf Scholz în timpul primei sale călătorii în Africa. Vizita se desfăşoară în contextul războiului din Ucraina şi al impactului acestuia asupra preţurilor la energie şi alimente.

Scholz a început turneul african în Senegal, care are rezerve de miliarde de metri cubi de gaz.

Astfel, Germania încearcă să îşi reducă dependenţa faţă de Rusia. Partea germană a iniţiat discuţii cu autorităţile senegaleze despre extracţia de gaze şi despre gazul natural lichefiat, a declarat Scholz.

„Este o chestiune care merită să fie urmărită intens”, a declarat acesta în cadrul unei conferinţe de presă cu preşedintele senegalez Macky Sall, adăugând că proiectele sunt în interesul comun al celor două ţări.

Scholz a mai spus că Germania este interesată de proiectele senegaleze de energie regenerabilă.

Vineri, un oficial guvernamental german a declarat că Germania ar putea contribui la explorarea unui câmp de gaze în Senegal.

Sall a declarat că Senegalul este pregătit să aprovizioneze piaţa europeană cu gaze. El a estimat că producţia Senegalului va ajunge la 2,5 milioane de tone anul viitor şi la 10 milioane de tone până în 2030.

„Totul este deschis şi suntem dornici să lucrăm cu Germania în acest context”, a spus Sall despre explorarea gazelor şi finanţarea proiectului.

Tot duminică, Scholz merge în Niger, de unde va zbura spre Johannesburg, luni seara, pentru ultima etapă a turneului său.

#Senegal #gaz #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.