Germania face lobby pentru resursele lui Putin, în ciuda războiului: Cum vrea să ajute Rusia, apelând la Ucraina

O statistică din primăvară arăta că importurile Germaniei de gaze naturale și petrol din Rusia au scăzut cu 99,8% în februarie 2023 față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cu toate astea, Berlinul face lobby pentru resursele lui Putin, prin vocea ministrului Economiei, Robert Habeck. Oficialul de la Berlin avertizează asupra ”opririi industriei germane dacă gazele rusești încetează să mai vină în Europa”, după expirarea acordului de tranzit dintre Rusia și Ucraina, la sfârșitul anului 2024.
Habeck, care este și vice-cancelar, a emis luni, 12 iunie 2023, avertismentul dur la o conferință economică din estul Germaniei, spunând că factorii de decizie ar trebui să evite „să facă din nou aceeași greșeală” de a presupune că economia nu va fi afectată fără măsuri de precauție pentru asigurarea aprovizionării cu energie, potrivit Bloomberg. De

”Ar trebui respectate regulile privind împărțirea poverii potențialelor penurii de gaze în Europa de Est, ceea ce înseamnă că Germania ar trebui să exporte gaze acolo pentru a compensa deficitul, iar producătorii din cea mai mare economie a Europei ar putea avea aprovizionarea limitată sau tăiată”, a adăugat el.

„Nu există un scenariu sigur pentru cum vor decurge lucrurile”, a spus Habeck la forumul din Bad Saarow. Capacitatea suplimentară – inclusiv un terminal GNL planificat pe coasta de nord a Germaniei, care a provocat opoziția localnicilor și a grupurilor de mediu – va fi, prin urmare, esențială pentru a menține aprovizionarea atât în Germania de Est, cât și în Europa de Est, a spus el.

În ciuda invaziei pe scară largă a țării de către forțele Kremlinului în februarie anul trecut, Ucraina încă câștigă taxe de tranzit, permițând gazului rusesc să curgă prin teritoriul său către țări precum Austria, Slovacia, Italia și Ungaria.

Chiar dacă o anumită aprovizionare continuă și după 2024, este puțin probabil ca actualul acord de tranzit să fie prelungit în condiții similare, având în vedere lipsa de sprijin politic, potrivit unui raport al Centrului pentru Politica Energetică Globală publicat săptămâna trecută.

„Negocierile directe dintre Ucraina și Rusia cu privire la prelungirea contractului de tranzit par extrem de neplauzibile în mediul actual”, potrivit experților.

Să menționăm faptul că importurile Germaniei din Rusia au căzut cu 91% în primul an al invaziei lui Putin din Ucraina. Statisticile agenției de stat Destatis au arătat că importurile germane din Rusia au fost de 300 de milioane de euro în februarie 2023 față de valoarea de 3,7 miliarde de euro în februarie 2022.

Datele spun că importurile de gaze naturale și petrol ale Germaniei din Rusia au fost în februarie 2023 de numai 4,2 milioane de euro față de 2,2 miliarde de euro în februarie 2022, scăzând cu 91,4%, conform DW.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fermania #lobby #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.