Germania închiriază terminale plutitoare de gaze naturale lichefiate. Guvernul a alocat 2,94 miliarde de euro

Germania a semnat contracte pentru închirierea a patru terminale plutitoare în vederea importării de gaze naturale lichefiate (GNL), în parteneriat cu firmele de utilităţi RWE AG şi Uniper SE, în scopul reducerii dependenţei energetice de Rusia, transmite Bloomberg. Pentru achiziție și infrastructura necesară pentru a le conecta, Guvernul Germaniei a alocat 2,94 miliarde de euro.

În urma achiziției, companiile de transport Hoegh LNG şi Dynagas vor furniza fiecare două din terminalele GNL, care împreună au capacitatea de a converti anual cel puţin 20 miliarde metri cubi de gaz super-răcit, aproximativ o cincime din necesarul Germaniei, a anunţat joi Ministerul Economiei. Terminalele vor fi operate de RWE şi Uniper.

„Astăzi, mai mult decât oricând, trebuie ca livrările noastre de energie să se bazeze pe piloni mult mai robuşti”, a declarat ministrul Economiei, Robert Habeck.

Printre cei mai mari exportatori globali de GNL se află SUA, Australia şi Qatar.

De la invadarea Ucrainei, Germania a redus deja ponderea importurilor de gaze ruseşti la aproximativ 35%, de la aproape 50%, şi vrea să ajungă la doar 10% până în vara anului 2024.

Germania, care are nevoie anual de aproximativ 95 miliarde metri cubi de gaze, nu are în prezent terminale GNL, iar cele din statele vecine, cum ar fi Ţările de Jos, Franţa, Belgia şi Polonia, nu au suficientă capacitate pentru a furniza gaze întregii Europe.

Până în 2026, Germania intenţionează să contruiască mai multe terminale fixe GNL.

Invadarea Ucrainei a scos la lumină dependenţa importantă a Germaniei de gazul natural importat din Rusia, precum şi de infrastructurile esenţiale (precum rafinării, oleoducte, gazoducte) deţinute de firme ruseşti.

#gaz natural lichefiat #terminale plutitoare #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Transferarea unui post diplomatic de la Ambasada Republicii Moldova din Moscova la cea din Tokyo va genera cheltuieli suplimentare de aproximativ 350 000 de lei anual. Modificarea, aprobată de Guvern în ședința din 15 octombrie, urmărește consolidarea relațiilor economice cu Japonia, promovarea produselor moldovenești și atragerea investițiilor.

Potrivit documentului, din schema ambasadei de la Moscova este eliminată o funcție de ministru-consilier, iar la Tokyo este instituit un post de consilier. Astfel, efectivul aprobat al misiunii din Rusia se reduce de la 21 la 20 de posturi, în timp ce ambasada din Japonia va avea cinci posturi, față de patru în prezent. Cifrele reprezintă funcțiile prevăzute în structura misiunilor, documentul neprecizând câte dintre acestea sunt ocupate.

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că postul de la Tokyo va fi dedicat dosarului economic.

„Pentru a avea un mai mare randament și mai multe realizări în acest sens, dar și pentru promovarea produselor noastre, în special din sectorul agroalimentar, pentru atragerea investițiilor japoneze, creăm această unitate responsabilă de dosarul economic în misiunea noastră de la Tokyo”, a explicat ministrul.

Calculele MAE arată că cheltuielile anuale aferente postului eliminat de la Moscova sunt estimate la aproximativ 1,79 milioane de lei, iar cele pentru funcția de la Tokyo — la circa 2,14 milioane de lei. Sumele includ indemnizațiile angajatului, chiria locuinței, asigurarea medicală, deplasările și indemnizațiile pentru membrii familiei.

Pentru postul din Japonia, estimările prevăd 26 600 de dolari anual pentru chirie și 21 370 de dolari pentru asigurare medicală. În cazul funcției de la Moscova, aceleași categorii de cheltuieli sunt calculate la 18 000 de euro și, respectiv, 19 800 de euro.

Diferența de aproximativ 350 000 de lei va fi acoperită din alocațiile deja aprobate Ministerului Afacerilor Externe, fără solicitarea unor fonduri suplimentare din bugetul public național.

MAE a analizat și posibilitatea creării unui post suplimentar în Japonia fără reducerea celui din Rusia, însă a renunțat la această variantă deoarece ar fi presupus majorarea efectivului-limită al serviciului diplomatic și cheltuieli bugetare suplimentare.