Germania pariază zeci de miliarde de euro şi viitorul economic pe hidrogen verde pe care n-o să-l producă niciodată

Compania germană de utilități EnBW, deținută de stat, a anunțat o investiție de un miliard de euro pentru construirea unor conducte destinate transportului hidrogenului curat. Aceste conducte vor face parte dintr-o rețea națională mai mare, care ar trebui să devină operațională până în 2032. Aceasta reprezintă un pas important în implementarea strategiei Germaniei pentru dezvoltarea unei industrii a hidrogenului verde, considerată energia viitorului după ce dependența de gazele ieftine din Rusia s-a dovedit a fi un dezastru economic.

Unii consideră această reorientare a Germaniei către hidrogen ca pe un nou pariu riscant. Germania nu va putea produce tot hidrogenul necesar și va trebui să importe între 50-70% din consum. Alții văd în inițiativele Berlinului un exemplu de urmat pentru restul lumii. Totuși, fără o rețea europeană sigură și acorduri internaționale ferme, succesul este incert.

Hidrogenul verde este produs prin electroliza apei folosind electricitate generată de turbine eoliene și panouri fotovoltaice. Astfel, Germania și țările exportatoare vor trebui să construiască nu doar instalații de electroliză, ci și ferme eoliene și solare, precum și conductele necesare.

Conform planurilor actuale, o parte semnificativă a importurilor de hidrogen va proveni din regiunile Mediteranei și Africa de Nord, ceea ce înseamnă că hidrogenul va trebui transportat prin statele vecine. Berlinul a prezentat săptămâna trecută strategia pentru importurile de hidrogen, evidențiind dependența de furnizorii externi. Grupurile de lobby din industrie au criticat strategia, subliniind lipsa proiectelor credibile pentru infrastructura de transport.

Operatorii rețelelor de gaze din Germania au solicitat aprobări pentru construirea unor „autostrăzi ale hidrogenului” de aproape 10.000 de kilometri, primele conducte urmând să devină operaționale chiar anul viitor. Aceste autostrăzi H2 vor costa aproximativ 20 de miliarde de euro. PwC estimează costurile totale pentru dezvoltarea unei industrii a hidrogenului în Germania la 65-80 miliarde de euro până în 2030. Cu toate acestea, Curtea Europeană de Conturi a avertizat că planurile UE pentru extinderea rapidă a pieței hidrogenului verde sunt „exagerat de ambițioase” și conduse mai mult de voință politică decât de analize pertinente.

Germania are printre cele mai îndrăznețe planuri de înlocuire a cărbunelui, întâi cu gaze naturale, apoi cu hidrogen, pentru a-și ecologiza economia. Gazele rusești ieftine nu mai sunt disponibile și au fost înlocuite parțial cu gaze naturale lichefiate, mai scumpe. Există mari îndoieli că hidrogenul va fi disponibil în cantitățile necesare și la costuri reduse. Energia scumpă este una dintre principalele cauze ale recesiunii industriale din Germania.

Berlinul speră că va fi unul dintre cei mai mari cumpărători de hidrogen, iar dimensiunea pieței îi va oferi avantaje în negocieri. Guvernul german mizează pe anunțurile și intențiile sale pentru a convinge companiile să finanțeze producția de hidrogen și infrastructura necesară. O arteră importantă va fi H2Med, autostrada hidrogenului care va lega Germania de Spania. Cooperarea cu parteneri precum Italia și Spania este esențială pentru succesul planurilor germane.

Italia a anunțat că va găzdui un summit la toamnă pentru a prezenta coridorul SouthH2, destinat transportului hidrogenului din sudul Mediteranei în nordul Europei. Spania intenționează să devină producător de hidrogen verde și a obținut recent aprobarea Comisiei Europene pentru un ajutor de stat de 1,2 miliarde de euro pentru construirea de fabrici de hidrogen și dezvoltarea „văilor hidrogenului”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#hidrogen #productie #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 3,4 milioane MWh de energie electrică au fost achiziționate de SA „Energocom” în cadrul obligației de serviciu public, aproximativ 90% din aceste volume provenind din import, pentru a acoperi necesarul pieței interne a Republicii Moldova în anul 2025.

Pentru realizarea importurilor, compania a participat la peste 1 500 de licitații de rezervare a capacității transfrontaliere, inclusiv 365 de licitații zilnice de tip Day Ahead și peste 1 100 de licitații Intra Day, dintre care mai mult de 300 s-au desfășurat pe timp de noapte. Energia a fost achiziționată de la opt companii locale și zece companii străine, preponderent din România și Ucraina, precum și de pe piețele SPOT din România și Republica Moldova, operate de OPCOM, BRM și OPEM. În acest context, au fost negociate și semnate peste 100 de contracte-cadru și individuale.

Prețul mediu de achiziție nu a fost anunțat de companie, însă potrivit ultimelor date, pentru luna noiembrie acesta a constituit 134,70 EUR/MWh, în creștere cu 1,7% față de luna precedentă.

În paralel, în calitate de furnizor central, compania a procurat peste 950 de mii MWh produși de peste 200 de producători eligibili din surse regenerabile, precum și de CET-urile Termoelectrica și CET-Nord, contribuind la diversificarea surselor de aprovizionare cu energie electrică.

Guvernul a aprobat în luna decembrie prelungirea până la 31 decembrie 2026 a obligației de serviciu public pentru SA „Energocom”, hotărârea a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026. Potrivit Ministerului Energiei, măsura este necesară pentru a evita riscul unor întreruperi în alimentarea cu energie electrică și al unor creșteri bruște de preț, în condițiile în care licitațiile organizate pentru achiziția energiei destinate anului 2026 au fost anulate din cauza volumelor insuficiente sau a prețurilor prea ridicate.

În ceea ce privește tarifele pentru populație, de la 1 august, consumatorii din centrul și sudul țării achită 3,59 lei/kWh, cu 51 de bani mai puțin față de tariful anterior. Populația din nordul țării achită 4 lei pentru un kWh, cu 68 bani/kWh mai puțin.