Germania se rupe definitiv de Rusia. Cancelarul Scholz anunță sfârșitul lui Putin

După ce Angela Merkel, timp de 16 ani, a încurajat o relație apropiată cu Putin și o dependență îngrijorătoare a Germaniei de energia din Rusia, iată că acum Berlinul se rupe definitiv de Moscova.

Astfel, cancelarul Olaf Scholz a declarat că zilele ”imperialismului” președintelui Putin sunt numărate, iar războiul din Ucraina nu se va încheia cu victoria acestuia.
Într-un discurs ținut la summitul Consiliului Europei de la Reykjavik, Islanda, Scholz a subliniat sprijinul guvernului german pentru Ucraina, care a anunțat recent un ajutor militar record în valoare de aproape 3 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.

„La un moment dat, războiul Rusiei împotriva Ucrainei se va încheia”, a spus Scholz într-un discurs la un summit rar al Consiliului Europei de la Reykjavik. „Și un lucru este cert: nu se va încheia cu o victorie a imperialismului lui Putin”, a spus Scholz delegaților în timpul ceremoniei de deschidere a reuniunii. „Pentru că vom continua să sprijinim Ucraina până când se va ajunge la o pace dreaptă”.

Comentariile lui Scholz nu au făcut un apel total la schimbarea regimului lui Putin, un termen controversat folosit de președintele american Joe Biden, după o lună de război, când a spus: ”Pentru numele lui Dumnezeu, acest om (Putin) nu poate să mai rămână la putere”.

Declarațiile lui Scholz sunt semnificative în contextul actual al conflictului din Ucraina. Ele coincid cu o potențială contraofensivă ucraineană și vin la o lună după vizita președintelui francez Emmanuel Macron în China.

Scholz, care este cunoscut pentru abordarea sa prudentă, conduce o țară cu o relație complicată cu Rusia, în parte datorită moștenirii fostei Germanii de Est comuniste – în esență un stat vasal al Uniunii Sovietice.

Această precauție a atras uneori critici aspre atât din partea aliaților occidentali, cât și din partea Ucrainei, care s-au plâns că deciziile cheie privind furnizarea de arme durează uneori prea mult.

Fostul cancelar Gerhard Schroeder, ca și Scholz, un social-democrat, și-a adâncit legăturile cu Moscova la începutul secolului – lansând controversatul gazoduct Nord Stream care leagă Rusia direct de Germania și ocolind țările de tranzit din estul Europei, inclusiv Ucraina.

În timp ce Schroeder l-a numit pe Putin prietenul său personal și „democrat fără cusur”, succesorul său, Angela Merkel, a cultivat o relație mai îndepărtată și mai pragmatică cu șeful Kremlinului.
Summitul din capitala Islandei este prima întâlnire de aici a liderilor Consiliului Europei în aproape 20 de ani, iar acesta urmărește o reorientare după eliminarea Rusiei din acest organism, la 26 de ani de la aderarea ei în 1996.

În discursul său de la Reykjavik, Scholz a spus că Consiliul va cere „răspundere pentru pagubele enorme pe care Rusia le provoacă Ucrainei zi de zi”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Sholz #Germania #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.