Germania se rupe definitiv de Rusia. Cancelarul Scholz anunță sfârșitul lui Putin

După ce Angela Merkel, timp de 16 ani, a încurajat o relație apropiată cu Putin și o dependență îngrijorătoare a Germaniei de energia din Rusia, iată că acum Berlinul se rupe definitiv de Moscova.

Astfel, cancelarul Olaf Scholz a declarat că zilele ”imperialismului” președintelui Putin sunt numărate, iar războiul din Ucraina nu se va încheia cu victoria acestuia.
Într-un discurs ținut la summitul Consiliului Europei de la Reykjavik, Islanda, Scholz a subliniat sprijinul guvernului german pentru Ucraina, care a anunțat recent un ajutor militar record în valoare de aproape 3 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.

„La un moment dat, războiul Rusiei împotriva Ucrainei se va încheia”, a spus Scholz într-un discurs la un summit rar al Consiliului Europei de la Reykjavik. „Și un lucru este cert: nu se va încheia cu o victorie a imperialismului lui Putin”, a spus Scholz delegaților în timpul ceremoniei de deschidere a reuniunii. „Pentru că vom continua să sprijinim Ucraina până când se va ajunge la o pace dreaptă”.

Comentariile lui Scholz nu au făcut un apel total la schimbarea regimului lui Putin, un termen controversat folosit de președintele american Joe Biden, după o lună de război, când a spus: ”Pentru numele lui Dumnezeu, acest om (Putin) nu poate să mai rămână la putere”.

Declarațiile lui Scholz sunt semnificative în contextul actual al conflictului din Ucraina. Ele coincid cu o potențială contraofensivă ucraineană și vin la o lună după vizita președintelui francez Emmanuel Macron în China.

Scholz, care este cunoscut pentru abordarea sa prudentă, conduce o țară cu o relație complicată cu Rusia, în parte datorită moștenirii fostei Germanii de Est comuniste – în esență un stat vasal al Uniunii Sovietice.

Această precauție a atras uneori critici aspre atât din partea aliaților occidentali, cât și din partea Ucrainei, care s-au plâns că deciziile cheie privind furnizarea de arme durează uneori prea mult.

Fostul cancelar Gerhard Schroeder, ca și Scholz, un social-democrat, și-a adâncit legăturile cu Moscova la începutul secolului – lansând controversatul gazoduct Nord Stream care leagă Rusia direct de Germania și ocolind țările de tranzit din estul Europei, inclusiv Ucraina.

În timp ce Schroeder l-a numit pe Putin prietenul său personal și „democrat fără cusur”, succesorul său, Angela Merkel, a cultivat o relație mai îndepărtată și mai pragmatică cu șeful Kremlinului.
Summitul din capitala Islandei este prima întâlnire de aici a liderilor Consiliului Europei în aproape 20 de ani, iar acesta urmărește o reorientare după eliminarea Rusiei din acest organism, la 26 de ani de la aderarea ei în 1996.

În discursul său de la Reykjavik, Scholz a spus că Consiliul va cere „răspundere pentru pagubele enorme pe care Rusia le provoacă Ucrainei zi de zi”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Sholz #Germania #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”