Veste teribilă primită de omenire: Europa și America aruncate într-o altă climă

11 Mai 2023, 06:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Mai 2023, 06:01 // Actual //  bani.md

Un nou studiu efectuat de către oamenii de știință din Statele Unite și Turcia și publicat în revista Earth’s Future din luna aprilie 2023, a descoperit că planeta noastră se confruntă cu mari probleme climatice.

Experții au constatat că aproape jumătate de Pământ va intra într-o nouă zonă climatică până în 2100.

Planeta noastră se află în pragul trecerii mai multor puncte de cotitură, care odată trecute, vor produce o cascadă de schimbări ecologice în întreaga lume, potrivit Science Alert.

Valurile extreme de căldură, secetele, inundațiile și furtunile devin din ce în ce mai frecvente și mai intense; energia prinsă de atmosfera Pământului și de oceane care se stinge ca o băutură răcoritoare carbogazoasă sub presiune.

Acum, un nou studiu care simulează viitorul Pământului până în 2100 arată cât de fundamentale sunt schimbările temperaturii și precipitațiilor, ce ar putea modifica climatul la nivel local, atât de mult încât ar trebui să redesenăm hărți concepute pentru prima dată în anii 1880.

„Până la sfârșitul secolului, se estimează că 38% până la 40% din suprafața terestră globală va fi într-o zonă climatică diferită de cea de astăzi”, scrie echipa de cercetători, condusă de autorul principal Paul Dirmeyer, un climatolog la Universitatea George Mason din Virginia, Statele Unite.

În funcție de modelele climatice folosite de cercetători pentru a genera proiecții ale schimbărilor globale viitoare, aceste estimări ar putea crește și mai mult, astfel încât aproape 50% din suprafața terestră a Pământului ar putea fi împinsă într-o zonă climatică necunoscută.

Ceea ce este clar, însă, este că, dacă nu acționăm curând pentru a reduce emisiile, ratele încălzirii globale vor continua să se accelereze pe măsură ce deceniile trec, „sugerând că speciile vulnerabile și practicile agricole ar putea avea mai puțin timp să se adapteze la schimbările climatice, decât au fost proiectate anterior”, avertizează cercetătorii.

Pe baza analizei lor, ei se așteaptă ca climatele tropicale să se extindă, de la 23% la 25% din masa terestră a Pământului, până în 2100. De asemenea, se estimează că mai multă suprafață terestră a Pământului va deveni aridă, până la aproximativ 34% față de 31% în prezent.

Cele mai mari schimbări către noi climate sunt așteptate în zonele cu climă rece din Europa și America de Nord, arată studiul. Până la 89% din Europa și aproape 66% din America de Nord ar putea aluneca într-o zonă climatică diferită până în 2100.
Oamenii care trăiesc în alte regiuni, cum ar fi Africa, vor simți în continuare căldura schimbărilor climatice – chiar în limitele zonei lor climatice actuale și sub forma unor evenimente meteorologice extreme.
De departe, cea mai dramatică schimbare va avea loc în zona polară, care a acoperit aproape 8% din suprafața terestră a planetei noastre între 1901 și 1930 și s-a micșorat deja la 6,5%, cu puțin sub 1,2°C, încălzirea pe care Pământul a experimentat-o până acum.
„De la începutul secolului al XX-lea, Pământul a experimentat deja pe 14,77% din suprafața sa de uscat, care și-a schimbat clasificarea climatică, cele mai ample schimbări observate în America de Nord, Europa și Oceania”, scriu Dirmeyer și colegii săi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Aug. 2026, 11:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Aug. 2026, 11:36 // Actual //  Ursu Victor

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.