Gherciu respinge zvonurile că pleacă din fruntea Ministerului Agriculturii

Viorel Gherciu, ministrul Agriculturii respinge informația că intenționează să plece din funcție. „Este un fals”, a declarat ministrul pentru bani.md

În dimineața zilei de 30 iunie presa a scris că ministrul Gherciu intenționează să plece din funcția de ministru.

Ministrul Viorel Gherciu a fost numit în funcție în vara anului 2021 când a fost învestit guvernul Gavrilița.

Din 2018,Gherciu este director al VEREIN Donau Soja în Moldova, responsabil de proiecte de dezvoltarea culturilor de soia în Moldova. În perioada 2017-2018 a fost coordonator de proiect în implementarea politicilor agroalimentare din cadrul Băncii Europene de Investiții în Ucraina.

Din 2003 este președintele ProRuralInvest, iar în perioada 2015 – 2017 a fost delegatul organizației ca expert în domeniul agricol în proiectul Băncii Europene pentru Investiții “Businessul Agricol și Dezvoltare Rurală”.

Viorel Gherciu pe parcursul activității profesionale a contribuit la dezvoltarea fondului de garantare a creditelor în agricultură, a participat la dezvoltarea a 11 asociații de utilizatori de apă pentru irigații și a fost unul din autorii Strategiei de Dezvoltare Rurală al Republicii Moldova.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#Gherciu #ministru #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dilemă logistică de proporții: peste 225 000 de autovehicule de marfă rulau la începutul acestui an pe drumurile naționale, în timp ce transportul feroviar s-a prăbușit la un minim istoric de 2,4 mil. tone. Reabilitarea anunțată a căilor ferate ridică însă întrebarea ce se va întâmpla cu „sutele de mii” de camioane achiziționate în ultimele două decenii, avertizează economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”).

„Pentru a salva drumurile, trebuie să revitalizăm calea ferată. Dar ce facem cu flota imensă de camioane cumpărate tocmai pentru că trenurile au fost neglijate?”, a întrebat Ioniță în emisiunea „Analize economice”.

În 1990, 90 % din marfă era transportată pe calea ferată. Astăzi, 94% circulă pe șosele. Tonajul feroviar s-a redus de la 14 mil. tone (2002) la 2,4 mil. tone (2025). Traficul rutier de marfă a urcat de la 2,4 mld. t-km (2005) la 7,5 mld. t-km (2024).

Potrivit lui Ioniță, explozia flotei auto a fost stimulată de embargo-urile rusești (2014–2015), pandemia și seceta din 2020, dar și de războiul din Ucraina, care a bulversat rutele tradiționale de export. În paralel, exporturile moldovenești au scăzut de doi ani, diminuând cererea de transport chiar când parcul de camioane atinge recorduri.

Supracapacitatea din sectorul auto nu se reflectă în profit: tarifele au fost erodate de concurență, iar întreținerea drumurilor – afectate de traficul greu – devine o povară bugetară. Reabilitarea liniei de cale ferată pe coridorul nord–sud ar transfera greutatea de pe asfalt, dar ar lăsa transportatorii rutieri cu vehicule subutilizate și credite nerecuperate.

Drept soluție Ioniță propune reabilitarea segmentelor critice de cale ferată pentru mărfuri agricole și tranzit, sScheme de conversie sau buy-back pentru flota de camioane îmbătrânită;
Incentive fiscale pentru operatorii feroviari și parteneriate public-private la terminale multimodale și un plan național de întreținere a drumurilor finanțat din taxarea transportului greu.

Ioniță anticipează o revigorare sezonieră a transportului de marfă odată cu exportul noii recolte, dar avertizează că modelul „toată marfa pe roți” nu mai este sustenabil: „Fără o strategie coerentă, riscăm să rămânem și cu drumuri distruse, și cu trenuri goale, și cu camioane fără marfă”.