Moștenirile intră în vizorul Fiscului. Belous explică cine va fi taxat și cine scapă

15 Aug. 2026, 06:23
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
15 Aug. 2026, 06:23 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, dă asigurări că cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotare nu vor fi impozitați pentru moștenirile sau donațiile primite, indiferent de perioada în care locuiesc în țară. Precizarea a fost făcută într-un interviu pentru Ziarul de Gardă, în contextul controverselor provocate de proiectul politicii fiscale pentru 2027.

„O spunem cert: cetățenii Republicii Moldova care trăiesc peste hotare, se află o zi, două sau o sută de zile în Republica Moldova, nu vor fi taxați. Nu este o prioritate a acestui Guvern să impoziteze moștenirea pentru cetățenii noștri”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că articolul 20 din Codul fiscal stabilește deja că moștenirile primite de cetățenii Republicii Moldova reprezintă surse de venit neimpozabile, indiferent dacă aceștia locuiesc în țară sau peste hotare. Potrivit ei, proiectul politicii fiscale pentru 2027 nu modifică această prevedere.

Confuzia ar fi apărut după propunerea de modificare a articolului 71 din Codul fiscal, prin care autoritățile intenționează să introducă impozitarea anumitor venituri obținute de nerezidenți.

„Prin deducere, se vor taxa doar acei nerezidenți care nu dețin cetățenia Republicii Moldova”, a precizat ministrul.

Astfel, o persoană care locuiește peste hotare sau se află în Republica Moldova mai puțin de 183 de zile pe an și nu este cetățean moldovean ar urma să achite impozit dacă primește în Moldova o moștenire sau o donație. Cetățenii Republicii Moldova vor rămâne scutiți.

Belous a admis că autoritățile ar fi putut comunica mai clar modificările propuse și a promis că formularea finală a proiectului va fi mai explicită.

În cazul străinilor, Ministerul Finanțelor susține că modificarea urmărește eliminarea unei lacune din legislație. În prezent, potrivit ministrului, cetățenii străini rezidenți în Republica Moldova sunt impozitați pentru veniturile din donații și moșteniri, în timp ce pentru nerezidenții străini există o „scăpare” în Codul fiscal.

„Avem cazuri în Republica Moldova când cetățeni străini care nu trăiesc pe teritoriul Republicii Moldova primesc donații și moșteniri și noi considerăm, fiind și o practică internațională, că aceste surse de venit trebuie taxate”, a explicat Belous.

Ministrul Finanțelor a dezvăluit și de unde așteaptă Guvernul cele mai mari venituri suplimentare după modificarea politicii fiscale. Principala sursă ar urma să fie ceea ce ministrul a numit „viciile”.

Doar din țigări și jocuri de noroc, autoritățile estimează venituri suplimentare de aproximativ 1,6 miliarde de lei.

Alte circa un miliard de lei ar urma să intre în buget în urma majorării accizelor cu 10% și a creșterii accizelor pentru motorină. Venituri suplimentare sunt așteptate și din modificările privind taxa pe valoarea adăugată.

„Cele mai mari încasări vor veni din vicii: jocuri de noroc, țigări, produse care conțin zahăr. Acestea sunt cele mai esențiale încasări”, a punctat Victoria Belous.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.